Discuție:Deșteaptă-te, române!

Autor modificări din 10 martie

Eu sunt autorul modificărilor din 10 martie 2007 cu privire la adevărații autori ai imnului. Scuzați graba, am uitat să mă autentific în prealabil.

Nu stiu daca "muzeul muresenilor" este o sursa mai buna decat mapn-ul:

http://www.mapn.ro/traditii/imn.htm

Apropo de sursa indicată mai sus, acolo se spune că în Constituție, art.12, alineatul 3, se stabilește că imnul național este format din strofele 1, 2 , 4 și 11 din „Un răsunet” și nu din toate cele 11 strofe. — AdiJapan ☎ 22 aprilie 2007 13:41 (EEST)

Se pare că sursa respectivă greșește. Alineatul indicat nu spune decît „Imnul național al României este "Deșteaptă-te române".” — AdiJapan ☎ 22 aprilie 2007 13:49 (EEST)

Sunt sigur c-o să verifici chestiunea aceasta, așa că te las pe tine să tragi concluzia... Nu știu la ce constituție s-au uitat cei care au făcut site-ul dar, dacă îți aduci aminte, în manuale erau toate cele 12 strofe. Varianta din 4 strofe e doar cea prescurtată. Și dacă nu mă înșeală memoria, niște parlamentari deranjați că trebuie să stea drepți la toate cele 12 strofe, au propus ca la deschiderea sesiunilor parlamentare să fie intonate doar cele 4 strofe. Nu mai știu dacă au reușit să schimbe protocolul.--Alex:D|^Mesaje 22 aprilie 2007 14:39 (EEST)

Pe situl președinției [1] scrie că imnul are 11 strofe, din care la ocazii festive se cîntă patru. Nu scrie cînd (sau dacă) se cîntă toate. — AdiJapan ☎ 22 aprilie 2007 17:04 (EEST)

Nu ați căutat unde trebuie. Detalii [2] -- Pixi ^discuție 22 aprilie 2007 17:13 (EEST)

Mulțumesc, Pixi. — AdiJapan ☎ 23 aprilie 2007 03:48 (EEST)

Soartea!

Soarte nu a fost folosit doar din necesitate de rimă, ci era cuvântul potrivit. Varianta soartă, în loc de soarte, este o adaptare foarte recentă și definitivată la reforma ortografică din 1953/54. Soarte (articulat: soartea; v. și dicționarele) era încă în prima jumătate a sec. XX formă standard. Cu atât mai mult în sec. XIX, în epoca lui Andrei Muresianu! Dacă în textul original, al lui Muresianu, scrie soarte, nu e corectă... corectarea (soartă). Regional, soartea se mai folosește și azi cu sensul primar, "placentă". 188.193.76.151 (discuție) 1 decembrie 2011 00:30 (EET)

Eu am facut modificarea, crezând că era vorba despre o greșeală, însă ulterior am găsit și în alte surse forma "soarte". ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.117.4.46 (discuție • contribuții). 26 decembrie 2011

Deșteaptă-te, române!

adus de la cafenea (arhivă) //  Gikü  vorbe  fapte  17 ianuarie 2018 03:13 (EET)

Am dat de analiza din sursa asta și am inserat concluziile în articolul aferent. Este ceva în neregulă cu sursa? Sau nu sunt valide informațiile din sursă? Gikü a dat revenire, dar nu am înțeles care e motivul. L-am întrebat, dar nu răspunde. Cum ar trebui să procedez? 188.25.165.184 (discuție) 16 ianuarie 2018 09:00 (EET)

Blogurile nu sunt considerate surse de încredere deoarece informațiile de acolo nu sunt verificate de nimeni. O excepție o constituie site-urile oficiale, dar nu e cazul aici. Fiind vorba de o informație destul de cunoscută, este recomandabil să apară mai întâi în multiple surse importante înainte de a o modifica pe Wikipedia.

De asemenea, nici felul cum ați introdus-o nu e OK, deoarece strica fluența frazei. Wikipedia are un manual de stil care trebuie urmat și care prevede că datele nașterii și morții se introduc în paranteză, imediat după nume.--Strainu (دسستي‎)  16 ianuarie 2018 09:07 (EET)

Poate că blogul, la modul general, nu e de încredere. Dar acesta este al unui filolog, iar afirmațiile din articolul acestuia sunt susținute de surse de încredere. Adică, omul face referire la cele două numere din Foaia pentru minte, inimă și literatură care se pot verifica în biblioteca digitală BCU Cluj, este o coerență în afirmațiile pe care le face...

Poate că nu am ales cea mai fericită soluție de integrare în articol, dar dacă e așa, cineva putea face ajustările necesare păstrând corpul informației. Cu data nașterii și a morții se rezolva ușor. Acum, în articol sunt informații care nu mai concordă cu sursele.

Puteți integra dvs informațiile din acea sursă în forma care să respecte normele de stil. Nu mă deranjează. 188.25.165.184 (discuție) 16 ianuarie 2018 09:45 (EET)

Dacă blogul citează alte surse atunci pot fi citate direct acelea. Haideți însă să vorbim pe editări. E vorba de această modificare, da? Dvs. scrieți acolo "Partitura muzicală a fost compusă tot de Andrei Mureșanu", deși în blog se specifică "A doua observație: Până în prezent nu se poate afirma cu certitudine cine este autorul partiturii muzicale.", lucru care era menționat în varianta anterioară editării dvs. Modificarea dvs. a selectat deci anumite informații convenabile ipotezei pe care vreți să o susțineți în loc să redea fidel informațiile din sursa. Strainu (دسستي‎)  16 ianuarie 2018 09:58 (EET)

M-am bazat pe ce scrie în nota 2 de subsol: Dând răspuns unei întrebări formulate de redacția „Astra” din Iași, Iacob Mureșanu, declara: „Autorul poeziei, cât și a melodiei imnului Deșteaptă-te, române!, este Andrei Mureșanu. Armonizată însă a fost de un muzic boem la dorința autorului, și s-a publicat într-un caiet intitulat „Flori române”, împreună cu alte jocuri naționale, pe la 1860. Melodia originală se vede în „Muza Română”, nr. 2/1888, la începutul putpuriului românesc”. Filologul arată că variantele George Ucenescu și Anton Pann pică la o analiză decentă rămânând în picioare varianta Andrei Mureșanu. 188.25.165.184 (discuție) 16 ianuarie 2018 10:22 (EET)

„Unul din principiile de bază după care se ghidează Wikipedia se poate exprima astfel: verificabilitatea contează, și nu adevărul. [...] Orice discuții privitoare la validitatea unei teorii, la corectitudinea unui enunț, la adevărul unei afirmații trebuie să se reducă la citarea surselor care confirmă sau infirmă acele teorii, enunțuri sau afirmații, și eventual la credibilitatea acelor surse.”--Strainu (دسستي‎)  16 ianuarie 2018 10:53 (EET)

Flori române 1860, Muza română nr. 2/1888 nu sunt surse credibile? 188.25.165.184 (discuție) 16 ianuarie 2018 11:03 (EET)

Nu am spus acest lucru, am spus că trebuie citate toate ipotezele prezente în surse de încredere, nu trebuie selectat. Simplul fapt că Dl. Dulciu, pe care dvs. păreți să-l considerați specialist în domeniu, se abține să tragă o concluzie clară ar trebui să fie un semnal de alarmă.--Strainu (دسستي‎)  16 ianuarie 2018 11:29 (EET)

@188.25.165.184: Îmi cer scuze că nu v-am răspuns în timp util. Revertul meu a fost cauzat de titlul referinței „Propunere de schimbare a Imnului Național al României și a Zilei Naționale” însoțit de o legătură către un blog – combinație care în ochii mei semăna cu o cercetare originală a cuiva. Ceea ce ați făcut – semnalarea și aducerea în discuție a revertului meu – este absolut justificat și corect. Între timp, Strainu a studiat mai profund chestiunea și v-a adus unele sfaturi. //  Gikü  vorbe  fapte  16 ianuarie 2018 15:31 (EET)

Dacă tot suntem aici, de notat și afirmația din articolul Andrei Mureșanu, nereferențiată: Poemul său Un răsunet, scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), poem denumit ulterior Deșteaptă-te, române!, a devenit imn revoluționar - fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”.--Strainu (دسستي‎)  16 ianuarie 2018 11:29 (EET)

@Gikü:Cred că sunteți de acord că eu nu puteam să schimb titlul referinței, dar în același timp nu cred că v-ați gândit că aș propune schimbarea imnului național.

OK, atunci cred că sunteți de acord că nici formularea actuală din articol nu este corectă de vreme ce se menționează indubitabil că Melodia imnului a fost compusă de Anton Pann, iar versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu. În acest sens, ar trebui prezentate toate cele 3 ipoteze cu detaliile necesare. 188.25.165.184 (discuție) 16 ianuarie 2018 15:44 (EET)

Simțiți-vă liber să faceți modificările pe care le considerați necesare și continuăm discuția după. Voi muta conversația la Discuție:Deșteaptă-te, române!. //  Gikü  vorbe  fapte  16 ianuarie 2018 15:54 (EET)

Ar trebui preluată informația de mai jos din introducere, care este mai explicită: "Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul.". În ceea ce privește numele, nu cred că „Un răsunet” ar trebui să apară în primul paragraf, pentru că nu sub numele respectiv este imnul României.--Strainu (دسستي‎)  16 ianuarie 2018 17:39 (EET)

Știu că e cercetare originală ce fac eu acum, dar vă invit să vă aruncați o privire la pagina 200, în coloana din dreapta după terminarea poeziei Răsunet. a.m...u Cred că autorul nu este adrian mutu, dar fiind la Cafenea, pot să cred că e vorba de andrei mureșanu. Asta nu înseamnă că nu menționez în articol cele 3 versiuni menționate în surse... 188.25.165.184 (discuție) 16 ianuarie 2018 21:31 (EET)

Vă puteți arunca o privire pe varianta propusă? Mulțumesc. 188.25.165.184 (discuție) 16 ianuarie 2018 23:44 (EET)

Analiză de surse scoase de la naftalină? Mulțumim, nu servim, asta o fac istoricii de meserie, nu o fac wikipediștii. Tgeorgescu (discuție) 17 ianuarie 2018 00:18 (EET)

Buna ziua, La baza liniei melodice se afla cantecul religios „Din sânul maicii mele”, atribuit lui Anton Pann. În anul revoluționar 1848, guvernul provizoriu a hotărât ca, în fiecare județ, populația să fie convocată pentru a depune jurământul pe Constituție. Documentele consemnează că la 29 iulie 1848, la Râmnicu-Vâlcea s-a organizat o manifestație solemnă. Funcționarii administrației de district, garda națională și locuitorii s-au întâlnit pe câmpia de la marginea orașului. Pe o tribună, special amenajată, s-a citit textul Constituției, iar comisarul extraordinar, D. Zăgănescu, a ținut un discurs. Printre cei care au depus jurământul pe acest act fundamental a fost și Anton Pann. În raportul său, D. Zăgănescu scrie: „În acest pompos constituțiu, aflându-se dumnealui Anton Pann, profesor de muzică, împreună cu câțiva cântăreți de profesie au alcătuit o muzică vocală cu niște versuri prea frumoase puse pe un ton plin de armonie și triumfal cu care au adus entuziasmul de patrie în inimile tuturor cetățenilor” [4, f. p.]. Anton Pann citise, în „Foaia pentru minte, inimă și literatură”, marșul revoluționar „Un răsunet” scris de Andrei Mureșanu. Impresionat de poezie, a compus o melodie solemnă , pe măsura versurilor. Cântecul a ajuns, până la noi, sub denumirea de „Deșteaptă-te,Române!” ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Oanaionescu (discuție • contribuții).

@Oanaionescu: Aveți vreo propunere concretă? //  Gikü  vorbe  fapte  20 februarie 2020 19:33 (EET)