Discuție:Evaluare colegială

Nu totdeauna anonimat

Cel puțin pentru publicațiile din domeniul științelor exacte (matematică, fizică, chimie, ...) nu e adevărat că Evaluarea se realizează pe bază de anonimat, adică numele autorului nu este comunicat referenților și numele referenților nu este comunicat autorului. Numele autorilor sunt cunoscute referenților (care primesc de la redacție manuscrisul original, semnat). Numele referenților cărora le-a fost trimis un manuscris pentru rewiew nu sunt comunicate autorilor, însă lista referenților pentru revista respectivă este publică. De obicei nu e greu de dedus, dintr-un anumit review (care este comunicat autorilor de către redacție) cine l-a scris. Deci e necesară o nuanțare, vorba lui AQG. -- Victor Blacus (discuție) 2 august 2014 13:32 (EEST)

Opinie

Nici [1] eu nu sunt de acord cu temenul „evaluare colegială” pentru „peer review”. În limba română colegial are sensul de „binevoitor”, ori numai așa nu este o recenzare. De asemenea, sintagma „evaluare colegială” este folosită în cu totul alt sens decât cel de „peer review” [2]. „Recenzare de specialist în domeniu” este mai aproape de sensul dorit. „Recenzare de către expert” ar fi bine dacă n-ar veni avocatul să spună „tu nu ești expert autorizat”. Este o chestiune de exprimare. Însă mă mir (adică nu sunt de acord) ca Wikipedia să impună o expresie propusă de Dorin Isoc, care nu este lexicolog, ca urmare este o sursă marginală. --Turbojet 30 decembrie 2014 18:06 (EET)

Despre evaluarea colegială (Peer - Review) vezi cartea ["Dorin Isoc, Tehnica evaluării colegiale (Peer - Review), evaluarea proiectelor de cercetare și a creației intelectuale, Ghid practic, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2009."] -- Danvasilis (discuție) 3 ianuarie 2015 03:49 (EET)

Nu-l consider pe Isoc o sursă de încredere. Nici el nu e sigur pe titlul cărții sale, ca dovadă că l-a conpletat cu termenul englezesc ca să priceapă lumea ce vrea. Și e singura „sursă”. --Turbojet 3 ianuarie 2015 13:45 (EET)

Despre lexicologi

Lexicologii se ocupă cu studiul lexicului unei limbi. Ei nu inventează sau creează cuvinte, însă le adună din literatura scrisă de alții. Vocabularul științific în limba română este creeat și acceptat de specialiști în domeniu (tehnică, medicină, chimie, biologie etc). În dicționarele generale ale limbii române (DEX, DEXI etc) sunt puțini termeni științifici, ei trebuie căutați în literatura sau dicționarele de specialitate. Adesea pe wikipedia românească întâlnești reproșurile unor utilizatori "în limba română nu există acest termen", ei limitându-se la DEX, sau la căutare pe internet. Internetul este vârful aisbergului cunoștințelor acumulate de omenire. De acest lucru mă lovesc adeseori, scriind articole despre biologie sau medicină, terminologia existând în literatura de specialitate, dar nu pe internet sau în DEX. -- Danvasilis (discuție) 3 ianuarie 2015 04:29 (EET)

Îmi cer scuze că am folosit termenul inadecvat „lexicolog” când am afirmat că Isoc nu ar fi. Știam că există un termen care desemnează pe cei ce inventează cuvinte, acesta este „terminolog”, lucru care mi l-a explicat personal d-na Ciobanu, care s-a autodefinit astfel. Observați că are formație de lingvist, ceea ce Isoc nu are. Deci rectific: Isoc nu este terminolog, așa că nu-l accept ca sursă de încredere. --Turbojet 3 ianuarie 2015 14:14 (EET)

Ce traducere propune dna Ciobanu pentru peer review? -- Victor Blacus (discuție) 3 ianuarie 2015 14:18 (EET)

Nu știu. O să încerc să o întreb. --Turbojet 3 ianuarie 2015 15:03 (EET)

Am adăugat câteva legături externe pentru "Evaluarea colegială a articolelor științifice"

• Evaluarea colegială a articolelor la Revista “Bacteriologia Virusologia Parazitologia Epidemiologia”
• Evaluarea colegială a articolelor la Revista "Crisia"
• Evaluarea colegială a articolelor la Editura Universitara -- Danvasilis (discuție) 3 ianuarie 2015 16:44 (EET)

Am primit un răspuns de la d-na Ciobanu. Din răspuns:

• În contextul articolelor se folosește „peer review”, în lipsa unui consens.
• În contextul articolelor termenul „review” se traduce prin recenzie.
• În contextul articolelor termenul „peer” nu se traduce prin „coleg” (nn. deci nici „colegial”).

Am rugat-o să examineze posibilitatea unui articol publicat cu privire la această chestiune. --Turbojet 21 ianuarie 2015 21:24 (EET)

În legătură cu evaluarea articolelor (nu a cadrelor didactice), din ce-am găsit eu, se pare că termenul folosit este totuși cel de peer-review:

1. Revista Medicală Română — http://rmr.medica.ro/reviste_med/instructiuni_autori_rmr.html
2. Societatea Academică de Medicină a Familiei — http://www.samf.ro/revista-samf-regulament-review
3. Doctoratul în Școli de Excelență — http://www.ecs-univ.ro/UserFiles/File/Microsoft%20PowerPoint%20-%203.pdf
4. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca — Manual de Autorat Științific
5. Asociația Germano-Română pentru Cercetarea Complicațiilor Diabetului Zaharat — Instrucțiuni pentru autori

--Winter^eu 21 ianuarie 2015 23:22 (EET)

Vezi și discuția despre traducerea "peer review" pe situl pentru traducători specialiști pe ProZ.com. Vezi și "evaluare colegială" pe situl Linguee care se ocupă cu traducerea legislației Uniunii Europene --Danvasilis (discuție) 22 ianuarie 2015 01:34 (EET)

Din moment ce (aparent) majoritatea folosesc termenul britanic, atunci așa ar trebui să facem și noi. La fel cum nici Overwatch (vezi discuția de la Cafenea) nu se poate traduce exact în limba română. Astfel, avem de ales între a folosi toate variantele posibile (inclusiv cele din exemplul de la proz.com) sau de a utiliza un termen acceptat de către majoritatea autorităților din domeniile științifice (peer-review), sugerând totuși și echivalentele din limba română. --Winter^eu 22 ianuarie 2015 01:49 (EET)

Comentariul de mai sus era strict în legătură cu articolele științifice. Denumirea de Evaluare colegială (pe care și noi o folosim) pare să fie „dedicată” cadrelor, conform căutărilor Google. --Winter^eu 22 ianuarie 2015 02:02 (EET)

Vai săraca limba română, o vom îmbogăți cu "neologisme" engleze pe wikipedia română. Consider că dacă există termenul român de "evaluare colegială" care se referă la recenzia articolelor științifice și acceptat de multe reviste științifice, nu mai trebuie de folosit neologismul "peer review", mai ales că există și o monografie despre "evaluare colegială" a lui Dorin Isoc "Tehnica evaluării colegiale" -- Danvasilis (discuție) 22 ianuarie 2015 02:16 (EET)

Referitor la "Oversight" (nu "Overwatch") trebuie de acceptat un termen român, asta trebuie s-o facă administratorii de pe wikipedia română, în caz contrar vom arăta că nu suntem capabili a traduce niște cuvinte obișnuite ale limbii engleze, articolul "Oversight" fiind tradus în limbile respective pe alte wikipedii. --Danvasilis (discuție) 22 ianuarie 2015 02:29 (EET)

Referitor la "peer" nu sunt de acord cu d-na Ciobanu. Redau exact traducerea "peer" după "Concise Oxford-Lingua English Romanian Dictionary" 2009
peer
A subst.
1 (equal) (in status) (gen.) egal (ca statut); (pol.) pair / nobil ALSO ENGL. BRIT. POLIT.; (in profession) coleg;
2. (contemporary) (adult) persoană din aceeași generație (cu cineva); (teenager) adolescent de aceeași vârstă (cu cineva); (child) copil de aceeași vârstă (cu cineva);
3. (person of equal merit) egal.
B. vb. intranz. to ~ at a privi fix; to ~ shortsightedly at sth a se uita la ceva cu o privire de miop. --Danvasilis (discuție) 22 ianuarie 2015 03:44 (EET)

Vezi și articolul Anglicism de pe wikipedia românească. --Danvasilis (discuție) 25 ianuarie 2015 13:29 (EET)

Din partea Prof. Univ. Dorin Isoc

Întrucât a fost deja menționat de câteva ori în această discuție, alături de una din cărțile sale, dar și din dorința de a ajunge la un consens, l-am contactat pe Prof. Univ. Dorin Isoc în vederea exprimării unui punct de vedere profesionist cu privire la procesul de evaluare colegială/peer-review. Redau mai jos răspunsul primit prin e-mail:

Domnule [nume real șters],

va multumesc pentru invitatie si raspuns.

Aleg intermedierea pe care mi-ati oferit-o cu atata curtoazie si raman pe mai departe alaturi de tema si cei care doresc sa o faca rotunda:

Intre dorinta de mitizare si nevoia unei practicii prozaice dar eficiente

In condițiile în care în discuția despre peer-review / evaluare colegială s-a făcut referire la lucrarea mea găsesc că este util să fac unele remarci de context.

Lucrarea mea s-a născut ca o necesitate obiectivă. Fără a fi o lucrare de referință este cam singura cu această tematică, cel puțin în spațiul mioritic.

In spatele ei se află dorința de a completa lipsa de calificare cu care specialiști, mai mari sau mai puțin mari, ajung în ipostaza specifică profesionalismului de a se pronunța asupra muncii unui coleg de breaslă. Lipsa de calificare vine atât de la lipsa de pregătire din școală unde profesionalismul este dificil de învățat dar și din lipsa de calificare prin lipsa de forme de educație continuă.

Subiectul plutește între unul prozaic și legat de activitatea unui specialist și unul ezoteric care ar putea fi asociat numai cu persoane cu simțuri extraordinare.

Ca să mă explic. In inginerie, avizarea, raportul de avizare, expertiza tehnică, chiar și comisiile de examen sunt activități firești care sunt abordate din primul an de activitate pentru a se dobândi competența și notorietatea la maturitatea deplină.

De fiecare dată subiectul este același: cum poți să evaluezi munca unui coleg, mai mult sau mai puțin tânăr prin evaluarea rezultatelor acestuia? In mod evident că evaluarea presupune analiza modului de abordare a temei-problemei, modul în care se trece prin toate etapele standardelor profesionale.

Din experiență, am constatat însă că a evalua munca unui coleg revine mai degrabă la a-i da acestuia lecții și de a-i corecta lucrarea potrivit manierei celui care este pus să facă evaluarea. Opinez că nimic nu poate fi mai eronat decât această atitudine de profesor de liceu care corectează tema și trebuie să aibă dreptate pentru a se impune.

Dacă trecem peste frumusețea studiului etimologic care dorește să stabilească dacă „peer-review” sau dacă „evaluare colegială”, vom constata că de fiecare dată esența activității este aceeași. In fața unui beneficiar, fie el și un editor, trebuie să ne pronunțăm avizat asupra calității unei lucrări profesionale. In opinia mea, ceea ce contează este corectitudinea abordării și pașilor efectuați și nu rezultatele obținute în sine. Este evident că dacă procedurile profesionale nu au fost respectate, rezultatele obținute sunt îndoielnice sau discutabile. De aici însă până la cenzurarea unei soluții oferite de un coleg de-al meu este o distanță imensă pe care personal nu mi-aș asuma-o.

In subsidiar, această temă pare a avea și întindere asupra evaluării unui coleg.

Personal, nu mi-aș permite să cred că un om poate fi evaluat altcumva decât prin munca și mai ales prin rezultatele muncii sale. De aici rezultă că evaluarea unei lucrări este întotdeauna una absolută dar evaluarea unei persoane este întotdeauna relativă și incompletă.

Evaluarea unei lucrări, realizată în mod colegial și nu prin ierarhii instituționalizate, este absolută în raport cu un set de standarde profesionale cunoscute, recunoscute și declarate.

In final cred că a ne asuma o noțiune care în esență are o semnificație similară unei alte noțiuni acoperite de o sintagmă străină construită în alte condiții istorice și cu alte încărcături de tradiție și viețuire nu este un păcat atât de mare.

Mai important mi se pare faptul că prin introducerea sintagmei de „evaluare colegială” am încercat să creez o viziune unitară unei activități profesionale existente de mult în domenii cum ar fi ingineria și că prin această încercare se pot produce două efecte deosebite.

Primul efect este demitizarea accesului la activitatea de „peer-review” fără a o bagateliza iar al doilea efect este constituirea unui fond de cunoștințe și mai ales de practică prin care se produce o profesionalizare explicită a specialiștilor prin abordarea acestui segment specific al pregătirii lor spre maturizarea profesională.

Intrebări retorice: Cine v-a învățat cum se face peer-review? Ce vă împiedică să acceptați că orice coleg se poate dovedi un peer-review fără să fie nominalizat de vreo instituție sau un mare autor de lucrări științifice? Nu vi s-a întâmplat ca peer-review să găsiți lucrări și soluții la care nu v-ați gândit niciodată? Ar fi normal în aceste condiții să transformăm „evaluarea colegială” în cenzură?

Cu multumiri,

Dorin Isoc

Menționez faptul că răspunsul de mai sus a fost copiat de pe e-mailul personal cu acordul scris al domnului Prof. Univ. Dorin Isoc. --Winter^eu 25 ianuarie 2015 16:33 (EET)

Mulțumesc Prof. Univ. Dorin Isoc pentru exprimarea unui punct de vedere profesionist cu privire la procesul de "evaluare colegială" (en. peer-review). Mulțumesc și lui Wintereu pentru faptul că a apelat la Dorin Isoc. Profesorul francez Jean-Charles Sournia scrie, referindu-se la anglicisme: "Cea mai mare parte a termenilor englezi care au penetrat, in medicina franceză datorează includerea lor lenei sau snobismului importatorilor", iar alt cercetător francez, Henri Laborit (1914-1995), susținea că: "Limbajul științific aparține celui care descoperă. Nu este numai just, dar și indispensabil ca paternitatea vocabularului să revină celui care își asumă paternitatea descoperirii" la care ași adăuga că vocabularul științific în limba română este creeat sau tradus/preluat din alte limbi și acceptat numai de specialiști în domeniu (tehnică, medicină, chimie, biologie etc) și nu de lexicologi. --Danvasilis (discuție) 25 ianuarie 2015 18:24 (EET)

Discuția nu este cu privire la necesitatea controlului îndeplinirii unor standarde, fapt care nu este contestat de nimeni. Discuția are în vedere termenul „evaluare colegială” cu privire la articole publicate, unde este nevoie de un control editorial de specialitate.

Fie cazul unui doctorand care are nevoie de publicarea articolelor cerute pentru doctorat. Aceste articole trebuie publicate în reviste de un anumit nivel (clasificarea revistelor o știți voi). Pentru a fi publicate, articolele trebuie (ar trebui) evaluate conform unei grile pentru care v-am dat un exemplu. Doctorandul respectiv nu poate apela pentru această evaluare la un coleg al său, și el doctorand, deoarece evaluarea făcută de acesta nu este recunoscută de acele reviste. Revistele respective au (sau ar trebui să aibă) proprii lor referenți, care fac aceste evaluări, persoane a căror competență în domeniu este binecunoscută. Aceștia nu se pot numi în nici un caz „colegi” ai doctorandului respectiv, iar evaluarea nu este „colegială”, ci „de specialitate, exigentă”.

Înțeleg (de fapt știu) că prin România se obișnuiește ca cei ce vor să publice articole să apeleze la doi colegi, care să le facă „referate” și se duc la revistă cu articolul și referatele respective. Ba chiar mai rău, colegii „referenți” îi pun să-și facă singuri „referatele”, iar ei doar le semnează, fără să citească nici articolul, nici referatele. Asta da, este „evaluare colegială”, dar ca eficiență este nulă — este, cum zicea Silenzio76 „un schimb de bezele”. Se pare că tocmai asta se dorește și se insistă pe Wikipedia pentru o expresie („evaluare colegială”) care sugerează că aceasta ar fi normalitatea. --Turbojet 27 ianuarie 2015 23:23 (EET)

Inter-pares

Observ că e inclus in articol termenul evaluare inter-pares care e cel mai nimerit corespondent al lui peer.--178.156.225.169 (discuție) 28 ianuarie 2015 17:50 (EET)

Oxford English Dictionary (OED)

După Oxford English Dictionary (OED) – cel mai mare dicționar al limbii engleze (în 20 de volume) peer review are următoarele sensuri

• The evaluation, by experts, in the relevant field, of a scientific research project for which a grant is sought.
• The process by which a learned journal passes a paper received for publication to outside experts for their comments on its suitability and worth; refereeing.
• gen. An examination or review of commercial, professional, or academic efficiency, competence, etc., by others in the same occupation.
  

Hence peer-review v. trans., to subject to peer review; to referee (a paper); peer-reviewed ppl. a.; peer reviewing vbl. n.

După Harrap's Unabridged PRO French - English / English - French Dictionary (cel mai mare dicționar Englez-Francez)

• peer review - révision par un collègue --Danvasilis (discuție) 3 martie 2015 01:33 (EET)

Vă repetați argumentul cu dicționarul englez. Atunci și eu repet argumentul că nu toate sensurile unei expresii într-o limbă pot fi/este obligatoriu a fi traduse prin aceeași expresie în limba română. „Révision par un collègue” se potrivește ca nuca în perete la evaluarea articolelor științifice. Nu e vorba de o revizuire, ci de o evaluare, și nu de un coleg, ci de un expert. Rar colegii sunt experți, am dat exemplul doctoranzilor. --Turbojet 5 martie 2015 21:25 (EET)

Am făcut asemenea „evaluări” pentru Journal de Physique (care acum se cheamă European Physical Journal) și îmi amintesc cum am fost nevoit să sancționez drastic un „coleg” care plagiase și totodată se autoplagiase, ca să iasă un articol în plus. Referatul meu, în substanță și în ton, nu era deloc o evaluare colegială. Iar „vai săraca limba română” nu e un argument. Dacă peer review nu ne satisface (dar de ce, dacă acceptăm quark și software?) nu avem altă soluție decât perifraze ca „evaluare de către un expert”. -- Victor Blacus (discuție) 5 martie 2015 22:29 (EET)

Dragă Turbojet eu nu mă cramponez de termenul "Evaluare colegială". Dacă găsiți un termen român potrivit pentru "peer-review", susținut de bibliografie, eu nu zic nimic. Sensul 3 după OED "An examination or review of commercial, professional, or academic efficiency, competence, etc., by others in the same occupation." are un termen român general acceptat - "evaluare colegială" (mai ales a cadrelor didactice). Problemele apar la sensul 2 după OED "The process by which a learned journal passes a paper received for publication to outside experts for their comments on its suitability and worth; refereeing." adică a evaluării de către experți a articolelor științifice propuse pentru publicare, în limba română neexistând un consens, majoritatea folosesc neologismul "peer-review", mai puțini termenul "evaluare colegială" (adică o evaluare dată de colegii de breaslă). Evaluare colegială a cadrelor didactice și a articolelor științifice propuse pentru publicare sunt făcute de colegii de breaslă (sau de experții din domeniu respectiv, care sunt tot colegi de breaslă, dar posedă cunoștințe temeinice și experiență) și nu presupune nici o atitudine binevoitoare față de cel evaluat, ci o evaluare corectă și profesională (vezi remarcile lui Dorin Isoc de mai sus). Există o "Comisie de terminologie pentru științele exacte a Academiei Române" care are scopul stabilirii unei terminologii corecte în domeniul științelor exacte, care ar putea sugera termenul potrivit. --Danvasilis (discuție) 5 martie 2015 23:39 (EET)

Atunci adresați Comisiei întrebarea și să așteptăm verdictul. -- Victor Blacus (discuție) 6 martie 2015 00:13 (EET)

Există "Dicționarul Tezaur al Limbii Române" adresat specialiștilor în 37 de volume (similar cu OED), elaborat de Academia Română pe parcursul a 105 ani, în care sunt date toate sensurile unui cuvânt cu numeroase exemple de utilizare. Micul dicționar academic (MDA), cu 175.000 de cuvinte, este o variantă abreviată a acestui dicționar. Iar DEX (un mic dicționar pentru marele public) include doar 65.000 de cuvinte, și multe sensuri a unui cuvânt nu sunt redate și ar fi o eroare să ne limităm numai la DEX pentru a găsi toate sensurile unui cuvânt. --Danvasilis (discuție) 6 martie 2015 22:55 (EET)