Discuție:Istoria creștinismului în România

Ultimul comentariu: acum 6 luni de Morosanul în subiectul Rusalii
Articolul Istoria creștinismului în România este un subiect de care se ocupă Proiectul Istorie, o inițiativă de a construi o listă cuprinzătoare și detaliată cu informații despre istorie Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
CAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa C pe scala de calitate.
MicăAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa mică pe scala de importanță.


Începuturile creștinismului în România modificare

Nu este vorba de nici-o conspirație a istoricilor occidentali, ci de o poziție radicală și neștiințifică.

Căci să fim serioși, nu există dovezi arheologice clare ale creștinismului pe teritoriul României de azi înainte de secolul al III-lea (deși unii pretind că răspândirea acestei religii a început din secolul al II-lea). Pietrele gnostice nu sunt întotdeauna dovezi ale răspândirii creștinismului timpuriu precum nici orice două linii încrucișate nu reprezintă întotdeauna o cruce creștină. Iar această perspectivă am luat-o din cartea unui istoric bucureștean, Alexandru Madgearu, cu doctorat, cu șantiere arheologice la activ (antichitate și ev mediu timpuriu, dacă nu mă înșel), care predă la facultatea de istorie un curs exact pe această temă: începuturile creștinismului în România. Eu unul am mai multă încredere în realitatea arheologică și în ce afirmă specialiștii în istorie veche decât în ce spune patriarhul României sau tradiția orală. Dacă tot se pune accent pe tradiții poate unii s-ar mira că numele Andrei este cvasi-inexistent în antroponimia din Țările Românești medievale și nu există nici-o biserică ridicată în acea perioadă care să-i poarte hramul.

Și credeți-mă, nu este singurul cercetător român care susține teza "istoricilor occidentali". Și chiar dacă n-ar fi nici-unul, este împotriva politicilor Wikipedia să discreditezi o poziție academică în așa manieră. Daizus 11 mai 2007 20:36 (EEST)Răspunde

Dar nimic nu îi întrece pe cei patru martiri „daco-români”: Zotic, Atalu, Cămașă și Filip. Daizus 11 mai 2007 21:03 (EEST)Răspunde

Subscriu. Articolul pare sa reflecte pozitia BOR, si nu una obiectiva si istorica. Plinul cel tanar 22 mai 2007 10:58 (EEST)Răspunde


Vreau doar sa specific ceva si anume: În anul 106, armatele romane ale lui Traian au cucerit Dacia și au transformat-o în provincie romană. Este sigur că între soldații romani erau și creștini. Prin așezarea lor și a coloniștilor romani în Dacia a pătruns aici și s-a încetățenit religia creștină. Religia, ca și limba, ne-a venit deci de la Roma. Și timp de multe secole, chiar și după retragerea romanilor, noi românii am rămas în sfera de influență a Romei, iar religia noastră a stat sub tutela Papei de la Roma, până la Papa Formosus.
Dacă popoarele vecine s-au încreștinat mult mai târziu decât noi, după secolul al VII-lea, noi românii ne-am născut un popor creștin. Știm noi cei mai mulți români lucrul acesta? În secolul al IX-lea poporul român era încorporat în imperiul bulgar. Bulgarii s-au încreștinat în 864 și au fost și ei sub jurisdicția Papei de la Roma timp de câțiva ani. Iată însă că în anul 870, din motive geopolitice, bulgarii au hotărât să se rupă de Biserica Romei și să se unească cu Biserica din Constantinopol sub împăratul bulgar Asan, acceptând ritul ortodox care a fost impus și românilor: literele slavone au luat locul celor latine. Cunoaștem noi românii toate faptele acestea? Deci, dacă suntem exigenți cu noi înșine și cu adevărul istoriei, "legea strămoșească" a românilor este religia romano-catolică. Sursa: http://www.ercis.ro/dieceza/parohii/fisa.asp?id=101 . Ivanton2013 (discuție) 24 aprilie 2013 15:17 (EEST)Răspunde
Pardon, înainte de a fi catolici, daco-romanii au fost arianiști (adepții lui Arie). Iar dinainte de asta au fost păgâni. Tgeorgescu (discuție) 19 iunie 2019 13:51 (EEST)Răspunde

Întrebare modificare

cine știe ce este o "antichitate joasă"?? eu personal n-am auzit de asa ceva si sunt curios :) Constantin.prihoanca 19 noiembrie 2007 00:12 (EET)Răspunde

Acest articol nu are ce căuta la WP modificare

Acest material este un amalgam de speculații semidocte împănate cu fapte istorice chemate să susțină o elucubrație.

Nu văd nici un viitor pentru acest articol, pentru că înseși premisele sale sunt viciate: ideea unui creștinism dac nu este decăt plăsnuirea unor minți înfierbântate și cu o școlarizare rău asimilată.

Cei care își dau seama de asta, dar se feresc să-și exprime deschis dezacordul cu acest "articol", fac poate chiar mai mult rău decât cei care au scris aceste nerozii. Măcar aceștia din urmă poate cred în ce-au scris, dar cine vede răul și ignoranța și nu ia atitudine împotriva ei, este mult mai de condamnat.

Acest articol se bazează aproape exclusiv pe cercetare originală de proastă calitate și trebuie propus pentru ștergere.

...iar autorii acestui articol ar trebuie și ei să înțeleagă că drumul spre adevăr trece mai întâi pe la școală. Nu cu elucubrații semidocte ne dovediom patriotismul și ne consolidăm cultura națională.

Îi rog pe autorii acestui articol să mai înțeleagă că nu-i cunosc și n-am nimic cu ei. Cu atât mai puțin sunt împotriva religiei creștine ori a BOR, dar nu poți servi bine cultura națională cu texte din care nu reiese decât ignoranță sforăitoare.

Stau la dispoziție oricui dorește lămuriri și argumente concrete despre calitatea execrabilă a acestui material. --Vintilă Barbu 21 decembrie 2007 16:18 (EET)Răspunde

Nu mă pricep la subiect, dar înțeleg obiecția pe care o aveți. Totuși, în afară de partea cu creștinismul la daci articolul mai conține și informații despre istoria mai recentă. Dacă nici din acele părți nu se poate recupera nimic atunci articolul trebuie șters în întregime. Altfel soluția este să ștergem (ștergeți) doar partea cu dacii.
Ca procedură aveți de ales între următoarele opțiuni:
  • Dacă articolul trebuie șters în întregime atunci puneți {{șterge|pentru că...}} la începutul lui (completați în loc de „pentru că” motivul) și după ce salvați pagina urmați instrucțiunile care se afișează. Va avea loc o discuție în urma căreia se va decide soarta articolului.
  • Dacă trebuie ștearsă numai o parte puteți trece la lucru fără alte formalități.
Succes! — AdiJapan  21 decembrie 2007 16:46 (EET)Răspunde
Subscriu la parerile celor de mai sus. Subiectul este prea vast pentru a fi cuprins intr-o pagina de articol. Nu exista niciun fel de referinte, sunt cateva citate neconvigatoare. Este cercetare originala. Nu cred ca se poate extrage ceva din text deoarece nu sunt referinte pentru verifiabilitatea continutului. Pentru stergere.Asybaris01 21 decembrie 2007 17:29 (EET)Răspunde
Regret, mi-e teamă că am exagerat afirmând că acest articol se bazează exclusiv pe prremisa creștinismului dac. Îmi cer scuze. AdiJapan a observat pertinent că articolul mai conține și alte informații. Am dat curs sugestiei sale de a curăța articolul de partea de eseuri și speculații dacomaniace, păstrând ceeace mai poate fi ameliorat. Acum, articolul este „doar“ incomplet, neechilibrat, NPOV și fără surse.
Aș pleda pentru păstrarea lui pentru o vreme, în speranța unor ameliorări. Dacă nu se va ajunge la un rezultat, atunci ar trebui împărțit în mai multe articole pe epoci și regiuni istorice, așa cum de altfel a evoluat creștinismul român în cea mai mare parte a istoriei sale. --Vintilă Barbu 21 decembrie 2007 18:31 (EET)Răspunde
O bună parte din acest articol (respectiv Unirea cu Roma și ortodoxismul ardelean de secol XVIII-XIX) este cât se poate de departe de adevarul istoric. Mai grav, autorul respectivelor fragmente contribuie la propagarea unor teze nu doar false, ci și incitatoare la ură inter-etnică și inter-religioasă, aparute / impuse în istoriografia românească în timpul regimului naționalist-comunist. Prin urmare este mai sănătoasă o pagină albă decât menținerea acestor opinii (pentru că numai informații științifice nu sunt!!) pe Wikipedia românească. --Burghiu (discuție) 22 octombrie 2009 19:11 (EEST)Răspunde

Subscriu la opiniile expuse la acest capitol. Prin caracterul vadit propangandistic intemeiat numai pe mitologia oficiala articolul face rau pentru ca "intemeiat" numai pe propaganda politico-religioasa ajunge sa "fundamenteze" pentru noua generatie propaganda oficiala fiind folosit ca sursa primara. Citind intr-o enciclopedie despre presupusa increstinarea de la "opinca la vladica" a dacilor si afirmatiile categorice "cei mai numerosi primi marturisitori in credinta"; "locul exact" unde Sfantul Andrei s-a adapostit, cineva care chiar cauta sa afle informatii despre inceputul crestinismului in Romania ar putea chiar sa ia aceste pure speculatii drept fapte. Punctul de vedere al articolului este ingust ortodox si nu are nici macar intentia sa tinda spre acoperirea subiectului. Nu se intelege nimic din articol despre Wulfila episcopul gotilor, nu gasim nimic despre Carta sau ordinele calugaresti catolice si in general pare ca pe teritoriu Romaniei au fost numai ortodocsi si greco-catolici care ii terorizau pe primii. Macar o referire la Dieta de la Turda sau la Francisc David ne asteptam intr-o pagina intutulata pompos "istoria crestinismului pe teritoriu Romaniei". Articolul este o rusine si nu are ce cauta pe wikipedia. Poate fi insa salvat pe site-urile oficiale si neoficiale ale BOR. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.117.242.135 (discuție • contribuții).

O REPARATIE MAI MULT DECAT MORALA

Intre timp au fost facute unele "reparatii" in ceea ce priveste Unirea românilor ardeleni cu Biserica Romei. Se pare ca varianta a doua este mult mai pertinenta, vine cu detalii si explicatii mai aproape de un adevar istoric fata de un text propagandistic si voit deformat. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 78.97.237.68 (discuție • contribuții).


[atac la persoană șters] care ai scris că n-are ce căuta articolul pe WP, citește pe http://www.patriarhia.ro/ro/structura_bor/istoric_bor_1.html și vezi surse de la istorici care au trăit în jurul anului 200-300. Documentează-te înainte să comentezi inutil. --70.247.170.105 (discuție) 11 martie 2013 08:49 (EET)Răspunde

neoprotestanti modificare

Citez: "Cultele neoprotestante:

   * Biserica Creștină Baptistă (126.639 membri),
   * Cultul Penticostal (324.462 membri),
   * Biserica Adventistă de ziua a șaptea (93.670 membri),
   * Cultul Creștin după Evanghelie (44.476 membri),
   * Biserica Evanghelică (18.178 membri);
   * Cultul Musulman (67.257 membri),
   * Cultul Mozaic (6.057 membri);"

Sigur islamul si cultul mozaic sunt "neoprotestante"? AMDATi 10 iunie 2008 10:35 (EEST)Răspunde

Nu, evident si nici nu au ce cauta in articolul despre crestinism (dupa mine). Plinul cel tanar 10 iunie 2008 10:43 (EEST)Răspunde
Am sters mozaicii si musulmanii. Articolul este despre bisericile crestine, nu despre religie in general The Other (discuție) 7 februarie 2010 15:32 (EET)Răspunde

Toponime după Sfântul Andre care lipsesc (cică) modificare

Cine spune că lipsesc toponime după Sfântul Andrei în Dobrogea, citiți http://www.patriarhia.ro/ro/structura_bor/istoric_bor_1.html și adăugați pe pagina această de internet să știe tot omul.--70.247.170.105 (discuție) 11 martie 2013 08:47 (EET)Răspunde

Justificare redenumire modificare

Uitați numai ce scrie la articolul Istoria României:

Acest articol se referă la istoria teritoriului României de astăzi.

--_florin DF 25 aprilie 2013 10:42 (EEST)Răspunde

Anul 863 modificare

În textul medieval Vita Sancti Methodii se relatează că înaintea fraților Chiril și Metodiu, la slavii moravieni au venit misionari de la români (valahi), greci și nemți în anul 863

Sunt pareri impărtite referitor la mentionarea valahilor. Cuvantul valah era pentru slavii de nord referitor la români dar și la italieni. Polonezii si astazi numesc italienii cu un cuvant derivat din valah. Neclaritățile apar din cauză că acest cuvant apare o singură dată in textul medieval. Dacă se tine cont de faptul că Chiril și Metodiu erau greci (bizantini) si aceștia foloseau numele de valah numai pentru români, afirmația că românii au fost chemati la discuții religioase este corectă. La întărirea acestei afirmații vine și prima menționare a vlahilor balcanici sub numele devlachorynchini adică vlahii de pe râul Rynchos, încă de la mijlocul secolului al IX-lea. Zona în discuție este lângă mănăstirea Kastamonitou conform Stelian Brezeanu, O istorie a Bizantului, Editura Meronia, Bucuresti, 2005, p.126.

Ana Comnen (sec. XI) folosește in opera sa cuvântul valah numai pentru români. Pentru italieni folosește denumirile regiunilor: venețieni, genovezi, romani etc

Conform unor lucrari recente, Moravia in discutie era situata de fapt in Serbia de astăzi si nu lângă Cehia: I. Boba, Moravia’s History Reconsidered a Reinterpretation of Medieval Sources: A Reinterpretation of Medieval Sources, Springer Science & Business Media, 2012 De altfel Metodiu a fost numit episcop de Sirmium (în Voivodina, Serbia), capitala Moraviei vechi.

Cei care sunt contra acestor afirmații consideră că valahii din Vita Sancti Methodii sunt de fapt italieni, întrucât aveau o biserică mai dezvoltată.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.112.32.133 (discuție • contribuții).

Ierotei episcop de Turkia sau Transilvania ? modificare

Din lucrarea: HISTORY OF TRANSYLVANIA Editat de LÁSZLÓ MAKKAI and ANDRÁS MÓCSY Volume I. , Distributed by Columbia University Press, New York 2001 (The Land of the Gyulas,page I-394) rezulta:

'Turkia's settlement area' included the valleys of the rivers Temes (Timesos), Maros (Muresis), Körös (Krisos), and Tutis (Béga?); this region was bounded on the west by the Tisza, and in the south, next to the Bulgars, by the Istros (Danube) River. The report is confirmed by toponyms.

Chiar si Florin Curta scrie in Transylvania around 1000 : 'Shortly thereafter, he established the first bishop of Transylvania'.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.118.89.228 (discuție • contribuții).

Asta este din seria „provincii istorice românești - Dobrogea” modificare

Domnilor, dacă nu vă supărați, ați putea face o delimitare între creștinismul în România ca stat, teritoriu, să veniți cu o listă a descoperirilor, o listă a bisercilor(instituții) atestate și o mini istorie a lor, apoi să mutați creștinismul la români, creștinismul la goți și alți barbari în alte articole.
Fiindcă începeți cu creștinismul în România, o mutați evaziv pe creștinism în Dioceza Daciei, dând link spre Dacia Traiana, totuși, o mișcare demnă de adevăruri tulburătoare și, apoi, o presupuneți continuitatea un fapt istoric. Continuitatea este o teorie, oricât de dragă nouă, oricât de fanatic apărată sau contestată de unele populații, nu este un fapt, nu văd ce legătură are Creștinismul în Romănia cu începutul creștinismului la români până la probe irefutabile. Chiar și atunci, de ce să complici articolul când poți face încă unul?
De exemplu Dobrogea, un centru creștin primar, un centru al formării poporului român prin partea vestică, sudică, parte a României, dar care nu a continuat nimic, neexistând populații native românești, ci fiind efectiv o colonie a statului, fiind atestați păstori sezonieri din Ardeal, români veniți în evul mediu în luncile nordice, deci cum să lași senzația unui tot unitar!? Eu știu că am mai deranjat, dar Dobrogea este, în mare parte, o colonie(nu ca statut, dar cred că se înțelege), cum să ne axăm toată istoria creștinismului de sec II-IV pe Dobrogea și Moesia, deși vorbim de creștinism în România?
Referitor la „apostol al Daciei”, trebuie să se arate clar la ce Dacie se referă, fiindcă dacă nu se referă la ceva special, în timpul lui vorbim doar de Dacia Aureliana, apoi trebuie spus care Eusebiu, fiindcă nu toată lumea știe, legătura este una generală, ideal și unde spune.
Da, românii sau mai tehnic proto-românii, au avut împărați, martiri etc la sud de Dunăre, ba chiar aș spune că erau mai înclinați spre ce o să devină catolicism în viitor, cel puțin până prin sec VIII-IX, dar asta doar ar trebui să ne pună semne de întrebare, o temere că există posibilitatea să ne fi abandonat strămoșii pe la sud, în uitare, nu să promovăm o construcție în linia diplomației BOR pe o pagină ce se vrea neutră.
Viuser (discuție) 13 februarie 2016 09:50 (EET)Răspunde

Eliminat pretenții năstrușnice modificare

Ideea că geții ar fi avut un alfabet este falsă, dar măcar de la depărtare arată a ipoteză istorică. În schimb pelteaua pe care am eliminat-o vine din partea unui utilizator anonim care publică salate de cuvinte, a se vedea Discuție:Avraam#Salată de cuvinte. Tgeorgescu (discuție) 10 martie 2018 08:07 (EET)Răspunde

Nicolae Iorga despre troițe și biserici modificare

N. Iorga despre troițe și biserici în România în vremuri de demult: "... în jurul unei astfel de cruci se făcea toată slujba. Ea înlocuia biserica, o rezuma în ce avea mai caracteristic." extras din I. Voinescu, Monumente de artă țărănească din România, în Prefața de N. Iorga, București. 1912. 79.112.110.110 (discuție) 21 ianuarie 2019 08:28 (EET)Răspunde

Se poate completa cu: Lipsa unor lăcașuri de cult în anumite perioade poate fi explicată și prin persecutarea creștinilor latinofoni de către slavii păgâni și apoi de către păgânii avari, pecenegi, cumani și tătari. 79.112.84.222 (discuție) 1 februarie 2019 20:15 (EET)Răspunde

Pare improbabil, din moment ce pe păgâni în general nu-i deranjează/nu-i deranja că oamenii se închină altui zeu, la fel cum a fi prieten cu Ion nu exclude a fi prieten cu Gheorghe. Tehnic, în Imperiul Roman a fost ilegal să fii creștin timp de unul sau cel mult două decenii, în rest romanii nu aveau o problemă că creștinii se închină zeului evreiesc, dacă erau persecutați, erau persecutați din alte motive (mânia maselor, trădarea statului sau a participa la întruniri într-o provincie în care toate întrunirile fuseseră interzise, indiferent de motivul întrunirii). Tgeorgescu (discuție) 1 februarie 2019 21:34 (EET)Răspunde

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă modificare

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă:

Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —Community Tech bot (discuție) 24 iulie 2021 21:24 (EEST)Răspunde

Unele fișiere de la Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere modificare

Următoarele fișiere de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere:

Participați la discuțiile de ștergere care se țin în paginile de mai sus. —Community Tech bot (discuție) 24 iulie 2021 22:10 (EEST)Răspunde

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere modificare

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 24 septembrie 2021 07:13 (EEST)Răspunde


Rusalii modificare

Am făcut o corecție pentru Rusalii care era dat ca exemplu de termen care vine din slavă, dar originea lui este de fapt latinul Rosalia. Nu l-am mutat nici la temeni latini pentru că derivarea lui din latină în romînește e încă neclară.

Dicționarul etimologic român Alexandru Ciorănescu Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966

"indirect din lat. Rŏsālia; deriv. directă din lat. sau prin interm. unei var. rŏsāria este improbabilă; cu toate acestea, traseul urmat de împrumut rămâne discutabil: din sl. rusalija și acesta din gr. medie ρουσάλια; totuși persistă îndoiala că rezultatul din rom. ar fi putut să păstreze sunetul l palatalizat din sl. (cf. bg. rusalja, sb. rusalje), care, în mod normal, dispare în rom.; pe de altă parte, forma cea mai veche a cuv. din rom. este atestată cu o (rosalii), iar aceasta nu se poate explica nici prin interm. sl., nici prin cel al mgr"

Morosanul (discuție) 16 septembrie 2023 11:13 (EEST)Răspunde

„Din vsl. rusalija (DEX, MDA) < lat. med. Rosalia „sărbătoarea rozelor” (Șăineanu, Scriban, DER). sursa: DRAM 2015 (2015) adăugată de raduborza” tgeorgescu (discuție) 16 septembrie 2023 16:25 (EEST)Răspunde
Deci suntem de acord că originea termenului e latină. Acum vezi mai sus că, la o analiză mai atentă, tranziția prin slavă pune aceeași problemă ca și derivația directă, acel ”L” care în primul caz trebuia să dispară, în al doilea să se rotacizeze.
Propunerea mea a fost să evităm acest exemplu controversat, că doar nu suntem în criză de cuvinte religioase slave :) e.g. Slujbă, jertfă, slavă, vecernie, rai... Morosanul (discuție) 17 septembrie 2023 14:15 (EEST)Răspunde
Înapoi la pagina „Istoria creștinismului în România”.