Discuție:Limba aromână

Limbă de sine stătătoare

De frica politicii PDVN tot spunem peste tot că există și lingviști care spun că limba aromână este o limbă de sine stătătoare. Dar nu văd nicăieri o sursă care să facă (și eventual să dovedească) afirmația asta. Chiar există asemenea surse? Dacă da, atunci ar trebui să le trecem în articol. Altfel va trebui să scoatem acele afirmații și să lăsăm aromâna ca dialect. — AdiJapan ☎ 24 ianuarie 2007 14:53 (EET)

Încă o întrebare: cele două versuri ale „Tatălui nostru” diferă nu numai prin alfabet, așa cum spun cepetele de coloană de acolo, ci și prin cuvinte. Se poate aranja cumva să nu mai apară contradicția asta? — AdiJapan ☎ 24 ianuarie 2007 15:05 (EET)

Tot ce am găsit despre pozițiile lingviștilor români se află în notele la articol. Este o chestie delicată, pe care cred că n-o putem tranșa noi. Cert este că tendința generală este de a o considera limbă aparte. Pe toate wikipediile este tratată așa și pe toate se vorbește de subgrupul limbilor romanice de est. Printre aromânii înșiși există controverse. Vezi discuția pe wikipedia aromână despre limba lor. O parte din aromânii din România o consideră dialect, altă parte limbă aparte. Aromânii din afara României o consideră limbă aparte. Alfabetul adoptat în 1997, inițiat de aromâni emigrați în Occident, dovedește și el o dorință de distanțare de limba română. Cred că cel mai bine e să menționăm cele două păreri și să urmăm tendința generală în privința denumirii. Dacă spunem că-i dialect, tot așa nu putem dovedi, ca și când spunem că e limbă. În orice caz, dacă luăm ca criteriu înțelegerea, e greu de spus că nu e limbă aparte. Eu, cel puțin, dacă citesc aromâna înțeleg cam tot atâta ca în italiană, spaniolă sau portugheză. E drept că nici ăsta nu e un criteriu infailibil. Nici între dialectele extreme ale germanei nu există înțelegere. Aici intră în joc și niște factori extralingvistici. Normal că majoritatea lingviștilor români o consideră în mod tradițional dialect, dar ce consideră majoritatea aromânilor, asta nu putem ști.

Cât despre „Tatălui nostru”, prima variantă este probabil una din România, iar cealaltă (luată de pe wikipedia aromână) pare să fie în alt grai, cu mai multe grecisme, dar nu am surse după care să precizez despre ce este vorba. Iubitor de limbi 25 ianuarie 2007 00:04 (EET) Domnilor !! Limba aromana este o limba diferita mult de limba romana si de limba greaca etc!!(Njirlu (discuție) 9 septembrie 2009 15:21 (EEST)) Toti scriitorii nostri afirma asta! Dar in primul rand noi Macedonenii stim ca avem o limba diferita! Luati si cititi carti recente, nu editatea in perioada comunista cand limba a fost ciopartita, pronuntia scrierea masacrata, pentru a semana cu limba romana, la comanda politica!! (Njirlu (discuție) 9 septembrie 2009 15:23 (EEST)) In plus! Poate exista si situatia de a vaea aceleasi cuvinte dar daca sunt pronuntate diferit tot este limba aparte. Este alta cultura! Cum seamana cu limba romana eu va spun ca Limba Makedon-armana seamana mai mult cu italiana si franceza decat cu romana. Este o chestie pur si simplu geografic. Daca traiam langa italieni putea fi numita dialect al limbii italiene cu aceeasi usurinta. Inca ceva! Daca veti asista la o discutie in limba Makedon-armana, va garantez ca nu veti intele absolut nimic. Lasand la o parte sitiatiile cand amestecam cuvintele pentru a ne putea intelege mai bine. Aici este confuzia! Pana cand va persista aceasta blestemata idee?

Nu sunteti dumneavoastra de vina. Sunti unii academicieni manevrati politic care refuza sa respescte orice principui deontologic! 
(Njirlu (discuție) 9 septembrie 2009 15:31 (EEST))

Surse și bibliografie

În altă ordine de idei, ai pus, AdiJapan, Bibliografie în loc de Surse. Nu sunt de acord. Pentru mine surse sunt cele din care m-am inspirat ca să scriu articolul. În afară de ele mai pot să fie chiar multe lucrări despre aceeași temă, pe care nu le-am consultat. Acelea sunt doar bibliografie, eventual bibliografie suplimentară, ce se indică pentru cei curioși să aprofundeze subiectul, dar nu sunt surse ale articolului. Iubitor de limbi 25 ianuarie 2007 00:04 (EET)

Domnilor!! Pentru a nu stiu cata oara trebuie sa lamurim faptul ca limba noastra este o limba diferita de limba romana, limba greaca etc.? (Njirlu (discuție) 9 septembrie 2009 15:19 (EEST))

Exista controverse printre aromani pentru ca faptul ca am fost persecutati atat timp incat unii dintre noi nu-si mai cunosc bine limba.Au uitat cuvintele.Asta ii face sa creada ca limaba este un dialect a limbii romane. Avem un dictionar care contine peste 1000 pagini din care nu stiu daca sunt 10 avand cuvinte identice cu romana.(Njirlu (discuție) 9 septembrie 2009 15:26 (EEST))

Surse și traduceri

Încă o chestiune. Înțeleg că celelalte wikipedii nu pot fi surse, dar am înțeles și că se pot traduce articole de pe alte wikipedii. Nu mi se pare normal ca acest lucru să nu apară nicăieri, pentru că nu e totuna să iei niște cărți și să faci o sinteză după standardele wiki, sau să traduci pur și simplu o sinteză pe care a făcut-o altul. Cum să facem? Să nu menționăm măcar în Descriere modificări când e vorba de o traducere? Iubitor de limbi 25 ianuarie 2007 00:04 (EET)

Răspunsuri

Limbă sau dialect. Aveți dreptate, nu putem decide noi dacă aromâna este limbă sau dialect. Dar la Wikipedia avem ceea ce se numește politica de verificabilitate: toate afirmațiile din articole trebuie să poată fi dovedite bibliografic. Articolul de față spune că există o dispută și că unii lingviști consideră aromâna o limbă separată. Care este bibliografia care susține această afirmație? Trebuie să dăm niște nume de lingviști din ambele „tabere”. Mai mult, n-ar strica să avem în articol o secțiune care să discute exact această dispută, cu cîte o listă de argumente de o parte și de cealaltă.

Surse și bibliografie. Înțeleg argumentul, numai că avem un fel de standard privind titlurile secțiunilor sistematice. Ele sînt: „Note”, „Bibliografie”, „Legături externe” și „Vezi și”. Secțiunea de bibliografie cuprinde atît lucrări folosite la scrierea articolului cît și lucrări pe care doar le recomandăm cititorilor ca lectură suplimentară, fără ca ele să fi fost folosite în articol. Este greu să separăm cele două tipuri de bibliografie, pentru că textul articolului se schimbă continuu; informații din lucrările care sînt doar recomandate ajung să fie incluse în articol sau, invers, afirmații provenite din surse sînt eliminate. Asta e o consecință a faptului că în general articolele din Wikipedia sînt scrise în timp, pas cu pas, de către mai mulți oameni care nu se cunosc între ei și foarte adesea nu comunică între ei.

Problema acestor secțiuni este alta: legăturile externe sînt artificial separate de bibliografie. Din punctul de vedere al conținutului nu are importanță dacă o sursă este disponibilă pe internet sau nu, deci după mine cele două trebuie combinate. Și așa practica arată că mulți contribuitori pun la bibliografie și legături spre situri externe acolo unde este posibil. Articolul de față e doar un exemplu.

Semnalarea traducerilor. Tocmai am avut o discuție pe tema asta la „Sfatul Bătrînilor” (vedeți aici). Spus plastic, celelalte Wikipedii nu pot fi surse de informație, ci doar surse de inspirație. Deci cine face o traducere dintr-un articol de la altă Wikipedie trebuie să fie în stare să verifice dacă informațiile de acolo sînt valabile. El face traducerea numai pentru că originalul a fost deja pus la punct în ce privește documentarea, organizarea, formularea, dotarea cu imagini, tabele etc. Din punct de vedere legal nu e nici o problemă, sîntem toți în aceeași familie Wikimedia, deci putem copia și traduce fără limite. În plus tot textul din proiectele Wikimedia este sub o licență liberă, deci copierea, modificarea și folosirea lui în orice fel nu sînt îngrădite. Nici din punct de vedere moral nu văd o problemă: cei care contribuie la Wikipedia o fac din bucuria de a oferi tuturor propria muncă. Eu personal am avut plăcerea să descopăr că unele articole scrise de mine, aici sau la en.wp, au fost copiate de unele situri sau ziare, cuvînt cu cuvînt (și nu vorbesc de siturile care copiază tot conținutul de la Wikipedia). Nu e frumos că n-au indicat și sursa, așa cum de altfel le cere licența, dar asta e altă problemă.

Desigur, la descrierea modificărilor se poate menționa că e vorba de o traducere. Doar că nu putem impune tuturor acest lucru ca pe o obligație. În schimb nu sînt de acord cu menționarea în articol a faptului că este o traducere. Am mai multe argumente (vedeți discuția), dintre care cel mai puternic este faptul că o astfel de notă în articol descurajează corectura și completările ulterioare. Cineva care citește „Acest articol a fost tradus după ...” nu va mai îndrăzni să modifice articolul, mai ales dacă avea de gînd să aducă o contribuție substanțială. Nu dorim să se întîmple asta.

Scuze pentru lungimea răspunsului. — AdiJapan ☎ 25 ianuarie 2007 06:10 (EET)

Răspunsuri la răspunsuri

Nu-i nimic că răspunsul a fost lung. Mult mai bine așa decât scurt și aiurea.

Accept toate argumentele dv., dar în privința chestiunii limbă vs. dialect nu mai pot contribui cu nimic. Am dat în note nume de lingviști din cele două tabere pe care le-am găsit, dar nu am acces la lucrările lor referitoare la subiect. Am mai găsit o singură lucrare în care aromâna e numită numai limbă. Cine poate să facă lucrurile mai verificabile, să o facă. Iubitor de limbi 25 ianuarie 2007 15:46 (EET)

Îmi cer scuze, abia acum am observat că de fapt ați indicat mai mulți reprezentanți din fiecare tabără. Da, ar fi fost bine să avem acces și la lucrările lor, ca să vedem și argumentele. Oricum, mulțumesc pentru completări. — AdiJapan ☎ 25 ianuarie 2007 18:05 (EET)

PDVN

„Teza limbii aromâne de sine stătătoare este de dată recentă și s-a impus mai ales după 1990 într-un context politic al revigorării identităților etnice regionale în Balcani, fiind încurajată tacit de Grecia, care tradițional a căutat să descurajeze orice formă de identificare a aromânilor și a limbii acestora cu România, respectiv limba română.”

Acest pasaj trebuie ori reformulat, ori susținut cu surse puternice, ori scos. Ce înseamnă „Grecia încurajează tacit teza” sau „Grecia căută să descurajeze orice formă de identificare a aromânilor și a limbii acestora cu România, respectiv limba română”? Grecia este un stat, nu are minte și nu poate în niciun fel descuraja nimic. Cine în Grecia susține teza limbii aromâne de sine stătătoare? Cum adică Grecia descurajă „tradițional”?  Remigiu  discută  2 iulie 2009 12:43 (EEST)

Are nevoie de corecturi

• În casetă: „armâneascâ“; dacă ultima vocală e „î“ atunci trebuie scris „armâneascî“, fiind un î final.

• „Denumirea limbii aromâne nu este unitară în diferitele ramuri ale vorbitorilor ei“ trebuie înlocuit cu „Denumirea limbii aromâne nu este unitară la toți aromânii“.

• De adăugat paranteza pătrată dublă: George Murnu, Nicolae Batzaria, Constantin Belimace.

• Diacriticele (ă, ș, ț): Dimândarea Pãrinteascã, Fundația Cartea Aromãnã – Dimândarea Părintească, Fundația Cartea Aromână. Și altele, de ex. cãntu cãntsã, cãntã, cãntãm, cãntatsi – căntați; cãntã, greshti, greashte – grești, greaște.

-- RonnyArens (discuție) 10 septembrie 2009 19:21 (EEST)

Pentru cuvintele aromânești, în articol s-a adoptat grafia propusă la Simpozionul pentru standardizarea sistemului de scriere aromânesc de la Bitolia (1997). Cel puțin în privința lui „ã”, alegerea este justificată, pentru că redă un fonem care corespunde și cu „ă”, și cu „â” din română, fiind situat între cele două. În această viziune, ar trebui scris „armãneascã”. Pe de altă parte, eu aș scoate din casetă „armăneaști” și „armãneashce”, care sunt adverbe.

Celelalte corecturi propuse au fost făcute. Amator linguarum (discuție) 10 septembrie 2009 21:52 (EEST)

Dialect?

Toata lumea spune si vorbeste despre dialectele,MACEDO-ROMAN,ISTRO-ROMAN SI MEGLENO-ROMAN,ca fiind dialicte ale limbi romane.Asi dori, sa-mi explice si mie cineva(eu sunt armanu),care e in masura sau stie,cunoaste,etc,de cand acestea sunt dialecte a acestei limbi?I-mi permit sa fac o paranteza si sa amintesc ca aceste trei (asa zise dialecte)unde se vorbesc,ca arie de raspandire sunt undeva departe de statul Roman.Teritoriul vechi Macedonia,era(si este,pentru noi armanjii)situat in Balcani,ca de altfel si tinutul Meglenia(megleno-roman),care este pozitionat in partea de N-E a statului Ellen.Istria este o provincie a statului Croatia,deci,undeva departe de Romania.Parerea mea ete,ca statul roman continua sa mentina ideile acelor comunisti(ca si statul ellen)pentru a nusi pierde din populatie si mai si pretinde ca acestea sunt romani.Daca gresesc va rog respetos sa ma scuzati,dar cine ma contrazice,rog sa vina cu argumente. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Vio62 (discuție • contribuții).

Problema este că noțiunea de dialect nu are o definiție clară. Cît de apropiate trebuie să fie două limbi ca să se poată numi dialecte? Cum măsurăm apropierea? Care dintre ele este dialectul celeilalte? Cîtă vreme nu avem definiții clare (și e foarte greu să avem) problema va continua. În plus există complicații politice, pentru că dacă discuția s-ar purta numai între lingviști totul ar fi în regulă, dar de cele mai multe ori controversa are loc între persoane care au alte interese decît cele pur științifice.

Îmi dau seama că și dumneavoastră faceți parte din categoria celor care nu se interesează de problema asta doar de dragul științei, ci probabil pentru latura ei politică. Iată de ce spun asta:

• Distanța care separă două limbi nu are relevanță în ce privește înrudirea lor. Engleza se vorbește nativ pe mai multe continente, franceza la fel, spaniola la fel, portugheza la fel. Ele formează sisteme de dialecte la distanțe considerabile, peste mări și țări.
• Comuniștii nu se născuseră cînd aromâna a fost clasificată drept dialect al limbii române. În orice caz, cărți despre „dialectul aromân” erau deja numeroase înainte să ajungă comuniștii la putere, de exemplu cărțile lui Theodor Capidan.

În concluzie, argumentele nu se pot aduce decît după ce se definește ce este acela un dialect. Pînă atunci discuția nu poate avansa. În orice caz, pagina aceasta nu este locul unor astfel de discuții. Wikipedia nu este un forum. Vă invit să citiți articolul și dacă puteți contribui la el s-o faceți. Doar trebuie să țineți cont că orice informație introduceți în articol trebuie să fie susținută de surse. Vedeți Wikipedia:Verificabilitate. — AdiJapan 11 martie 2010 07:38 (EET)

A considera Armâna ca dialect al limbii române înseamnă a contesta, a ignora bogata literatură scrisă în această limbă, de peste 200 de ani! Limba armână a avut o gramatică modernă încă de la 1813, în timp ce toate gramaticile limbilor balcanice au apărut mai târziu, chiar și Gramatica lui Heliade Rădulescu!" - Ziarul de Duminică, 30 mai 2011. —  Ark25  (discuție) 26 mai 2012 23:32 (EEST)

Afendi a Nostu

Va atasez "Tatal Nostru" intr=o varianta cat se poate de pura. Va rog sa-l inlocuiti pe cel existent. (Makedonovlah (discuție) 6 decembrie 2010 11:30 (EET))

• Afendi a nostu tsi eshtsã tu tseru
• S ayiseascã numa tauã
• Yie amirãria tauã
• S adarã vrearea tauã
• Cumu tu tseru ashi sh pisti locu
• Cumu ndzeanã ashi sh npadi
• Pãnea a noastã atsea di daima
• Dãnu a nauã cathi dzuuã
• Sh nã iarta cãbãtsli a noasti
• Cumu sh noi irtãmu atsilor tsi nã cãbãtisescu
• Sh nu nã du pi noi tu pirazmo
• Ma aveaghinã di iehtrul atselu lailu
• Ca a tauã iasti tinjia anamea sh pirifanjea tu aiestã amirãrie
• Tora di daima sh tu ieta ietilor.
• Aminu (ashi s hibã).

Limba armãneascã are mai multe dialecte, după cum se vede în articol, în schimb nu are standard. Bănuiesc că aici este vorba de variante dialectale ale rugăciunii. Cine hotărăște care dialect este pur și care nu? Și ce înseamnă pur în lingvistică? Cu ce este mai pură această variantă, care se adresează lui Afendi, un cuvânt de origine turcă, decât celelalte, în care se spune Tatã, de origine latină. Se poate introduce și varianta cunoscută de dv., dar ar fi interesant de știut în care dialect este și aceasta, și celelalte. Amator linguarum (discuție) 7 decembrie 2010 19:13 (EET)

File:CUcuta.NeaPaidagogia.jpg

Cuvantul tata nu este propriu niciunui dialect makedonarman. In familie noi rostim Afendi pentru tatal cel mare si Fendi pentru tatal cel mic. (Makedonovlah (discuție) 8 decembrie 2010 17:08 (EET))

• Incercati va rog sa va schimbati putin mentalitatea. De unde stim ca nu turcii le-au luat de la noi? De unde stim ca nu grecii le-au luat de la noi? Sa ramanem asa la infinit condusi de prejudecati politice? Totusi acest popor a dat sute de personalitati...chiar asa nu avea limba? Daca ne uitam la multi termeni stiintifici folositi de Aristotel vom avea surpriza ca exista in limba noastra de astazi in schimb in greaca nu. Acea limba Koine nu a fost construita numai de greci. Si mai ales ca exista anumite carti in care se spune negru pe alb, ca datorita elitelor macedonene limba greaca a fost puternic influentata.(Makedonovlah (discuție) 8 decembrie 2010 17:29 (EET))

• De aceea eu va propun ca in loc de "turcisme" "slavisme" "grecisme" "latinisme" sa scriem "cuvinte comune" iar dupa ce ne vom finaliza varianta literara vom face cercetari si atunci vom putea vedea mai clar care de la cine a imprumutat. (Makedonovlah (discuție) 8 decembrie 2010 17:35 (EET))

Pe ce surse se bazează afirmația că oferiți varianta cat se poate de pura? Toate cele trei versiuni păcătuiesc prin aceea că nu dau referinţe. Trebuie găsite surse de încredere și păstrate toate versiunile pentru care există astfel de surse. Wikipedia trebuie să adopte un punct de vedere neutru; nu este cenzurată. -- Victor Blacus (discuție) 8 decembrie 2010 18:27 (EET)

„Cuvantul tata nu este propriu niciunui dialect makedonarman.” --- Fals. Am căutat în mai multe dicționare și l-am găsit pe tatã în toate. În schimb pe afendi îl găsesc într-un singur dicționar, alături de tatã, desigur, și de alte variante: patera, tatu, neni. Vedeți la HoaraArmaneasca.info, secțiunea „Grailu Armãnescu” -> „Dictsiunar”. Cuvîntul fendi nu figurează în nici un dicționar la care am acces.

Nu știu ce cărți citiți dumneavoastră despre istoria aromânilor, d-le Njirlu (apropo, evitarea blocării prin crearea unui cont nou nu e permisă), dar ele nu par a fi științifice, ci politice (naționaliste). Între macedonenii antici și aromânii de azi nu există nici un fel de continuitate. Oamenii de știință sînt de acord că aromânii sînt o ramură a protoromânilor. Sînteți liber să rescrieți istoria, dacă puteți, dar nu la Wikipedia. — AdiJapan 9 decembrie 2010 07:01 (EET)

Domnule Makedonovlah, ați putea să contribuiți la acest articol spunându-ne în ce dialecte sunt cele trei variante ale rugăciunii și în ce surse se află. Amator linguarum (discuție) 9 decembrie 2010 12:12 (EET)

MakedonArman Grammar

Buna ziua. Imi poate spune cineva va rog cum ati reusit sa traduceti Gramatica Makedono-Vlaha in Gramatica "aromana" ? Multumesc! (Makedonovlah (discuție) 1 ianuarie 2011 13:25 (EET))

În română nu există termenul makedono-vlah sau ceva asemănător (logic ar trebui să fie macedovlah). Ca urmare a fost folosit termenul existent și curent: aromân. Wikipedia nu-și poate permite să inventeze cuvinte noi, mai ales cînd există deja cuvinte cu același sens. — AdiJapan 1 ianuarie 2011 14:15 (EET)

Mister Njirlu, can't you understand that in the Romanian language, in which ro.wp is written, there is no term "makedono-vlah"? Can't you understand that for your "makedono-vlah" the Romanian language has these both academic and common-language terms: aromân and macedoromân? The Wikipedia in Romanian, ro.wikipedia.org, by no means has "invented" thise terms ("aromân," and "macedoromân"). The invention is in your own imagination only. If you have some problem that prompts you reject the ethnonymous term "român" (< romanus), then stay away from the Wikipedia in Romanian. Don't you dare vandalize articles as you did a few months ago. (Totuși un an nou fericit și la mulți ani să-ți dea Dumnezeu dacă nu ți-a dat altceva de care ai fi avut nevoie la ro.wp.) - 92.114.82.51 (discuție) 1 ianuarie 2011 16:38 (EET)

• Of course Mister 92.114.82.51, you are right stating that "român" means "romanus" but not "latin". Romania is not the Bizantine Empire. (Makedonovlah (discuție) 2 ianuarie 2011 11:22 (EET))

Link către enciclopedia aromânească

Pînă de curînd, linkul pe această pagină către enciclopedia aromânească era primul (probabil din cauza ordinii alfabetice). Acum e undeva pe la mijlocul listei.

Avînd în vedere următoarele argumente:

1. - folosirea cu strictețe în wikipedia românească a normelor ortografice pentru limba română stabilite de Academia Română;

2. - faptul că, cel puțin în mod tacit, Academia Română are o poziție clară prin cartea scrisă de Matilda Caragiu-Marioțeanu si Nicolae Saramandu (Carti trâ învițari armâneaști) cu privire la alfabetul recomandat pentru scrierea textelor aromânești;

Solicit următoarele:

- ștergerea linkului către wikipedia aromânescă atît timp cît aceasta nu respectă regulile ortografice recomandate în cartea de la pct.2, susținută de Academia Română.

- scrierea cuvintelor armănești pe paginile românești folosind alfabetul recomandat în acest sens de Academia Română.

Fără îndoială, referințe la controversa legată de alfabetele folosite, exemple de scriere în diverse alfabete folosite de-a lungul timpului (inclusiv în prezent) sînt binevenite.

Sper că nu se va înțelege prin solicitarea mea că propun ștergerea articolelor din wikipedia aromânească sau a acestei wikipedii sau conversia acesteia la alfabetul recomandat de Academia Română. Consider doar că este ambiguu ca wikipedia românească să respecte anumite recomandări ale Academiei și să ignore altele. Această ambiguitate conduce la situația existentă în care, cuvinte aromânești, pe pagina românească, par în mod artificial mult mai îndepărtate de cuvintele corespondente românești decît este cazul în realitate.

Cu alte cuvinte, deși punctul de vedere neutru este un principiu important pe wikipedia, nu se poate scrie simultan cu două alfabete. De vreme ce, vrem nu vrem, trebuie ales un alfabet, cred că folosirea alfabetului recomandat de Academia Română ar fi o dovadă de consistență în privință deciziilor de pînă acum pe wp românească. kARom (discuție) 14 aprilie 2011 18:28 (EEST)

Argumentul 1 e fals, iar argumentul 2 este doar un punct de vedere, slab în comparație cu altele. În plus, chiar dacă ambele argumente ar fi corecte concluzia pe care o trageți (prima solicitare) este cel puțin bizară. Wikipedia în limba română există, deci, indiferent ce grafie folosește proiectul respectiv, articolul nostru poate include o legătură spre el.

Solicitarea a doua e exagerată. Limba aromână are deja o ortografie standardizată, cu probleme de încetățenire, e drept, dar pe care o carte publicată în România n-o poate schimba. Ca să vedeți cît de stranie e această solicitare imaginați-vă că în SUA niște români publică o carte despre limba română, folosind o grafie diferită de cea practicată în România, și vine un utilizator la en.wp să spună că în articolul despre limba română nu trebuie să figureze o legătură spre ro.wp, pentru că noi nu folosim grafia din cartea aceea. — AdiJapan 15 aprilie 2011 12:36 (EEST)

Nu Există!

Nu există limba aromanesca ! există doar dialectul aroman al limbii romane !!! StanCostin (discuție)

Motivarea anulării modificării lui 5.14.91.106

Exemplele propuse de anonim sunt variante. În articol sunt date variantele date ca cuvinte titlu în dicționarul lui Cunia. Altă sursă accesibilă nu-mi stă la dispoziție. Dacă 5.14.91.106 are o sursă pentru variantele pentru care optează, să o dea, și atunci se pot da ambele serii de variante. Amator linguarum (discuție) 27 octombrie 2013 18:49 (EET)

Deci pe bune

Cine a scris diferențele dintre română și aromână? Câine are varianta cân'e și varianta și mai veche cânu în Ardeal și Maramureș, împărat are varianta veche 'mpăratu(Merem la 'mparatu. G'emultu fostu marii războiu . Dziua mă doare djărunt'ele.Beșâcă nu Bășică. ). Voi comparați limba aromână cu limba literară(o creație academică, bazată pe unul dintre graiurile cele mai noi ale limbii române)? Aromâna prezintă unele particularităti inexplicabile și unele particularități care o aseamănă cu dialectul primar nordic, urmând aceeași cale de evoluție ca și dialectul moldovenesc din cel maramureșan. Aromâna îi foarte ciudată fiindcă uneori pare că a derivat ca și moldoveneasca din dialectele nordice, alteori că este mai veche ca ele, iar alteori că s-a format în altă zonă. În orice caz multe din diferențe sunt prezente în dialectele nordice. Iar dacă comparați aromâna, faceți un tabel cu varianta în graiul din Maramureș, graiul sudic, graiul din Banat și graiul din moldova, apoi traducerea în româna literară. Altfel reiese o mare nebunie din care nimeni nu înțelege nimic.IVGΛ 24 noiembrie 2014 10:28 (EET)