Discuție:Mihai I al României

	; Arhive
	Arhivă;

Aflați mai multe despre această pagină

Acest articol este de interes pentru următoarele WikiProiecte:

Proiect România (evaluat ca făcând parte din grupa B)
	Articolul Mihai I al României este un subiect de care se ocupă Proiectul România, o inițiativă de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
B	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa B pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Proiect Biografii (evaluat ca făcând parte din grupa B, importanță mare)
	Articolul Mihai I al României este un subiect de care se ocupă Proiectul Biografii, un proiect ce se ocupă cu întreținerea biografiilor Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
B	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa B pe scala de calitate.
Mare	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa mare pe scala de importanță.

Logo CEE Spring

Acesta este unul din articolele despre istoria din România înaintate la listele de articole pe țări în cadrul concursului Wikimedia CEE Spring 2016.

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere

Ultimul comentariu: acum 5 ani1 comentariu1 persoană în discuție

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

Noua catedrală arhiepiscopală și regală din Curtea de Argeș, septembrie 2016.jpg

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 9 iulie 2019 00:07 (EEST)Răspunde

eroare

Ultimul comentariu: acum 4 ani1 comentariu1 persoană în discuție

Nu inteleg cum se poate afirma ca Carol al-2-lea a fost succesorul lui Mihai . Cred ca este o greseala ce ar trebui indreptata . Dupa Mihai nu a mai urcat

nimeni pe tron . K dumi (discuție) 26 ianuarie 2020 00:08 (EET)Răspunde

Eroare sau greseala

Ultimul comentariu: acum 4 ani3 comentarii3 persoane în discuție

Nu inteleg cum se poate afirma ca Carol al-2-lea a fost succesorul lui Mihai . Cred ca este o greseala ce ar trebui indreptata . Dupa Mihai nu a mai urcat nimeni pe tron . Sau poate nu stiu eu ce inseamna succesor . K dumi (discuție) 26 ianuarie 2020 00:20 (EET)Răspunde

Au fost regi: Mihai I, Carol al II-lea, iar Mihai I. Tgeorgescu (discuție) 26 ianuarie 2020 00:34 (EET)Răspunde

K dumi, Mihai I a avut 2 domnii, între care a domnit Carol al II-lea. Carol este deci și succesor (după prima domnie) și predecesor (în cazul celei de-a doua domnii). Situația este explicată în această secțiune și următoarele două. Dacă trebuie făcută vreo corectură sau nu depinde de partea din articol unde ați găsit afirmația. Ne puteți da mai multe detalii vă rog?--Strainu (دسستي‎) 26 ianuarie 2020 00:37 (EET)Răspunde

O INREBARE ...

Ultimul comentariu: acum 3 ani2 comentarii2 persoane în discuție

De ce denumirea articolului este Regele MIHAI 1 ? Cine este {urmasul} MIHAI 2 ? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de TARE GHEORGHE (discuție • contribuții).

Un lucru este cert: pe monedele românești emise în prima domnie a sa, cât și pe cele emise în cea de-a doua domnie, tot așa apare. --GEO (discuție) 28 octombrie 2020 15:29 (EET)Răspunde

--145.64.254.243 (discuție) 12 aprilie 2021 13:25 (EEST)Răspunde

Moda a aparut pe la sf. domniei lui Carol I si s-a încetatenit odata cu Ferdinand I. Cu stima,
Marian

Contradictie în termeni

Ultimul comentariu: acum 3 ani1 comentariu1 persoană în discuție

--145.64.254.243 (discuție) 12 aprilie 2021 13:36 (EEST)Răspunde

Unii monarhiști români[100], pentru care Mihai era rege doar de drept divin, nu și constituțional, deoarece nu a jurat pe constituție și nu a fost investit în funcție de parlament în a doua domnie, consideră abdicarea lui din 1947 drept nulă, argumentând că aceasta a fost un act pur constituțional, nu religios, care nu îl poate decădea dintr-o poziție în care a fost pus de Dumnezeu. Aceiași monarhiști susțin că, în calitate de rege absolut, neconstituțional, de drept divin, Mihai a fost singur și pe deplin reprezentantul statului român și că, în consecință, el putea dispune după cum dorea de proprietățile statului, inclusiv de tablourile Coroanei, care-i aparțineau și de al căror „furt” a fost acuzat.

Daca nu a fost numit „constitutional” cum de a putut atunci „abdica”, pentru ca neavând calitatea de rege nu putea sa abdice... A doua contradictie: Daca cineva uns rege nu poate fi dat jos decât de Dumnezeu, ar însemna ca numele de familie al lui (Adonai :) ) este Antonescu, sau cum se face ca Dumnezeu a admis abdicarea lui Carol al II-lea? Întreb pentru un prieten gnostic.

Tablourile apartineau Coroanei României (casa regala), nu lui Mihai personal. Stim ca si secretara si masina fabricii erau practic tot ale lui domn' director, pentru ca se folosea de ele ca si cum ar fi fost proprietarul lor de drept, însa undeva trebuie trasa o linie. Cât priveste „furtul” de care a fost acuzat: statul român a depus o plângere în Elvetia imediat ce a aflat de vânzarea a doua tablouri. Actiunea a esuat din cauza ca elvetienii au cerut 10% din valoarea tablourilor înainte de judecata ca taxa de timbru, vorbim de zeci de milioane - cauza nu a mai fost judecata pe fond pt ca statul român s-a tot codit si cred ca a expirat timpul. Adica nu s-a stabilit legal daca Mihai le-ar fi furat sau nu. Pâna atunci, cred ca este de datoria juristilor sa se pronunte nu a ziaristilor. Fraza este sarcastica si nu obiectiva.

Cu stima,
Marian

1000 de studenti

Ultimul comentariu: acum 3 ani1 comentariu1 persoană în discuție

--145.64.254.247 (discuție) 12 octombrie 2021 15:31 (EEST)Răspunde
Aceasta versiune, pe care nici macar Mihai n-a sustinut-o în cariera sa de "amar surghiun", este, cel mult dubioasa, ca sa nu spun fabricata ad hoc.
Înainte de a fi introdusa în textul principal, eu consider ca ar trebui verificata, sau macar gasita o alta sursa, nu dintre cele derivând de la Mihai (de exemplu nu cele ale lui Vergotti, gen. Lazar, Visoianu, ce n-au fost de fata; si nici Djuvara care era la Paris si povesteste din auzite si partial). Aici intra, evident, si Arthur Stanley Gould Lee si altii.
De altfel, si asta am mai spus-o si pe diverse pagini web "nationaliste" (afiliate PNT-CD si atasate de fostul rege), cum se face ca au stat acei "1000 de studenti" în puscarie tocmai din 8 noiembrie 1945? De ce nu i-a eliberat între timp? Poate pentru ca nu erau? Sau pentru ca nu i-a pasat de ei, cum nu i-a pasat nici de gen. Aldea, nici de Maniu, nici de Antonescu (aici fostul rege nu uita sa ne spuna de fiecare data ca a fost un mare patriot caruia i-a ramas pe veci recunoscator pt ca i-a adus-o pe ma-sa înapoi - halal recunostinta)?

Cu stima,
Marian

PS: bag seama, statistica cam "minte", dar observ ca modificarile favorabile fostului rege, frizând fabulatiile, nu sunt "prigonite" cu tot felul de politici de corectitudine, precum sunt cele care par a fi contra lui, chiar daca ultimele par a fi mult mai credibile si sunt sustinute si de surse de calitate (nu pagini web de prin ziare cu fete pe la pagina 5).
PS2: si nenea Eichmann este o varianta moderna (stiti, ala cu care s-a certat fie ma-sa fie amândoi în privinta evreilor), pentru ca în 1991, întrebat fiind de asta a declarat ca nu l-a vazut niciodata (nici nu stiuse cine-i acel Eichmann, i-au explicat intervievatorii, 4 profesori americani de istorie) - povestea aparând evident dupa ce s-a ocupat de capatarea statutului de drept între popoare pentru Elena (nici nu mai stii cine conducea Regatul României în acea vreme, Antonescu sau Elena; Mihai în mod sigur nu - Sanatescu îi înstraineaza arestatii, Buzesti declara razboi Germaniei, ca Antonescu Rusiei, fara sa-l anunte, Negel îi alunga guvernul, ma rog, doar pe Maniu si pe Bratianu, Patrascanu trimite echipele de muncitori sa apere Capitala, în vreme ce Maniu îl "cauta" pe Lazar prin Transilvania desi stia ca era colea în Snagov etc etc etc).

La data de 8 decembrie 2017, Manasi a dirijat un concert memorial pentru Regele Mihai I al României cu Orchestra Națională Radio, Corul Academic Radio, soliștii Veronica Anușca, Ștefan Ignat și violonistul Alexandru Tomescu,La data de 8 decembrie 2017, Manasi a dirijat un concert memorial pentru Regele Mihai I al României cu Orchestra Națională Radio, Corul Academic Radio, soliștii Veronica Anușca, Ștefan Ignat și violonistul Alexandru Tomescu, ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AnnaLesniewski (discuție • contribuții).

Concert memorial

Ultimul comentariu: acum 11 luni1 comentariu1 persoană în discuție

Cu ocazia morții lui Miha la 5 decembrie 2017, dirijorul german Matthias Manasi a dirijat un concert memorial transmis în direct în întreaga lume pe 8 decembrie 2017 cu Orchestra Națională Radio și Corul Academic Radio în Studioul de concerte „Mihail Jora”, așa numita Sala Radio a Societății Române de Radiodifuziune din București.^[1]^[2] Matthias Manasi a dirijat Requiem de Gabriel Fauré cu soliștii Veronica Anușca și Ștefan Ignat precum și compoziții de Ludwig van Beethoven, Ernest Chausson și Jules Massenet cu violonistul român Alexandru Tomescu ca solist.^[3]^[4] AnnaLesniewski. (discuție) 4 ianuarie 2024 13:15 (EET)Răspunde

Dear Sir and Madam, I have here a short text in Romanian language about the memorial concert in honor for king Mihai I which happened on December 8, 2017 in Bucarest. On December 8, 2017, German conductor Matthias Manasi conducted the memorial concert for Mihai I with the Orchestra Națională Radio and the Academic Radio Choir at Sala Radio at the Romanian Radio Broadcasting Company in Bucharest. Manasi conducted the Requiem by Gabriel Fauré with the Romanian soloists Veronica Anușca and Ștefan Ignat and pieces by Beethoven, Chausson and Massenet with the Romanian violinist Alexandru Tomescu as the soloist.

If you like you could include this information in this article about king Mihai I al României. I have prepared the text including some references. Thank you. Sincerely, Anna Lesniewski ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AnnaLesniewski (discuție • contribuții).

Anacronism

expresia "După modelul mineriadelor de mai târziu" e lipsita de sens. Nu poti sa iti iei model din ce nu s-a intamplat inca 79.115.63.110 (discuție)

^ Radio România (8 decembrie 2017), „Concert în memoria Regelui Mihai I al României”, romania-actualitati.ro, accesat în 9 noiembrie 2018
^ Adevarul (7 decembrie 2017), „Trei recviemuri în memoria Majestății Sale Regele Mihai, în programele de la Ateneu, Operă și Sala Radio. Dirijorul Gabriel Bebeșelea: „Îl omagiem pe Regele Mihai"”, adevarul.ro, accesat în 13 ianuarie 2019
^ Radio România Actualitați (7 decembrie 2017), „Orchestra Națională Radio, concert în memoria Regelui Mihai I al României”, romania-actualitati.ro, accesat în 4 noiembrie 2018
^ Radio Resita (7 decembrie 2017), „[FOTO] Orchestra Națională Radio, concert în memoria Regelui Mihai I al României”, radioresita.ro, accesat în 9 decembrie 2017

Adăugare subiect

[1] Radio România (8 decembrie 2017), „Concert în memoria Regelui Mihai I al României”, romania-actualitati.ro, accesat în 9 noiembrie 2018

[2] Adevarul (7 decembrie 2017), „Trei recviemuri în memoria Majestății Sale Regele Mihai, în programele de la Ateneu, Operă și Sala Radio. Dirijorul Gabriel Bebeșelea: „Îl omagiem pe Regele Mihai"”, adevarul.ro, accesat în 13 ianuarie 2019

[3] Radio România Actualitați (7 decembrie 2017), „Orchestra Națională Radio, concert în memoria Regelui Mihai I al României”, romania-actualitati.ro, accesat în 4 noiembrie 2018

[4] Radio Resita (7 decembrie 2017), „[FOTO] Orchestra Națională Radio, concert în memoria Regelui Mihai I al României”, radioresita.ro, accesat în 9 decembrie 2017

[1]

[2]

[3]

[4]

Arhive
Arhivă