Discuție:Nicolae Vulovici

Ultimul comentariu: acum 7 ani de Macreanu Iulian în subiectul Curiozitate

Neconcordanțe

modificare
  • Regimentul român 16 Infanterie nu avea cum să aibă garnizoana la Suceva (mențiune în unele surse) în perioada antebelică, deoarece până în 1918 Bucovina a aparținut Austro-Ungariei.
  • Locul decesului este trecut în multe surse ca fiind Miercurea Ciuc. De fapt el a fost împușcat acolo, decesul propriuzis petrecându-se la Sânmartin. Cea mai bună dovadă, e că monumentul i s-a ridicat la Sânmartin.
  • Locul decesului Cik Sereda (scris incorect) întâlnit în unele surse reprezintă de fapt Csíkszereda (adică Miercurea Ciuc în maghiară).

--Accipiter Q. Gentilis(D) 13 iulie 2017 03:01 (EEST)Răspunde

  • Capitolul privind formarea sa profesională este prezentat în toate sursele disponibile din mediul online cu inadvertențe majore, rezultat probabil al unei preluări necritice din vreo lucrare mai veche și perpetuată ulterior prin copy-paste. Din ce spun aceste surse, ar rezulta că: "Începând de la 1 iunie 1898[1] a urmat un an cursurile Școlii de ofițeri de Infanterie din Craiova, după care în perioada următoare[2] până la 1 iulie 1900[1] pe cele ale Școlii de Artilerie și Geniu din București.[2]"
    Am preferat să introduc în articol informațiile luate direct din Anuarele Armatei din acea perioadă. --Macreanu Iulian (discuție) 15 iulie 2017 07:00 (EEST)Răspunde
  1. ^ a b Leferman, Mariana; Braun, Gabriela; Năstase, Adrian; „Nicolae Vulovici”; Dicționarul personalităților doljene. Restitutio, Serie/Colecție: Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”; Editura Aius; Craiova; 1999
  2. ^ a b Tomșa Constantin; „Vulovici N[icolae]”, în Un dicționar al literaturii din județul Neamț de la copiști la suprarealiști, secolul al XV-lea - 2012; Ed. Cetatea Doamnei&Crigarux; Piatra Neamț; 2014; ISBN 978-606-8450-22-3; p. 517
Mi se pare cea mai bună variantă. --Accipiter Q. Gentilis(D) 15 iulie 2017 07:47 (EEST)Răspunde

De căutat

modificare
Denumirea instituției de învățământ din Craiova era Școala Fiilor de Militari, fiind o instituție de tip liceal (precursorul liceelor militare) similară cu Școala Fiilor de Militari, Iași. Majoritatea erau într-adevăr fii de militari dar erau acceptați și civili. O să verific în Anuarul armatei din anul nașterii dacă era un ofițer Vulovici la Calafat.--Macreanu Iulian (discuție) 13 iulie 2017 19:11 (EEST)Răspunde

Legături

modificare

Unele legături interne din articol care privesc unitățile militare antebelice din care a făcut parte Nicolae Vulovici duc către articole referitoare exclusiv la unități existente în perioada Primului Război Mondial, ceea ce nu este corect. --Haptokar (discuție) 13 iulie 2017 06:17 (EEST)Răspunde

  Rezolvat.--Accipiter Q. Gentilis(D) 13 iulie 2017 19:04 (EEST)Răspunde
Observația e corectă. Pentru unitățile antebelice trebuie folosite legăturile de aici. --Macreanu Iulian (discuție) 13 iulie 2017 19:11 (EEST)Răspunde
  Rezolvat--Accipiter Q. Gentilis(D) 13 iulie 2017 19:48 (EEST)Răspunde

Medalia "Răsplata Muncii"

modificare

Care o fi fost ? Am găsit doar câteva variante: pentru biserică, pentru învățământul primar/secundar/profesional (unificate în "pentru învățământ"), pentru construcțiuni școlare (dar asta a fost creată în 1923) și în serviciul statului (25 de ani, instituită însă în 1931) - deci nu era cazul. --Accipiter Q. Gentilis(D) 15 iulie 2017 07:46 (EEST)Răspunde

Fiind o medalie civilă, Anuarele Armatei nu fac vreo difernță (nefiind acordată pentru merite legate direct de serviciul militar propriu-zis). Părerea mea, că e vorba de cea pentru învățământ, care potrivit regulamentului se acorda pentru "servicii insemnate invalamantului primar, secundar sau profesional și educatiunii populare, fie ca invatatori, institutori, profesori sau maeștri, fie prin scrieri, donatiuni impurtante, etc." Având în vedere că a primit-o în anul 1906, e foarte posibil să-i fi fost acordată pentru volumul "Vitejești", apărut în anul anterior. Cred că nu facem o mare greșeală dacă punem o legătură internă către cea de la învățământ, pentru că nu văd vreun mortiv cât de cât serios pentru care ar fi primit-o pe cea pentru biserică. --Macreanu Iulian (discuție) 15 iulie 2017 08:14 (EEST)Răspunde
Logic așa e. La Wikidata am pus însă o pagină de dezambiguizare, deoarece altfel ar fi afișat direct pe cea creată pentru învățământ (în contextul în care sursă directă despre cea pentru învățământ nu există deocamdată în articol)--Accipiter Q. Gentilis(D) 15 iulie 2017 08:18 (EEST)Răspunde
Revin: am pus și în text linkul spre pagina de dezambiguizare.--Accipiter Q. Gentilis(D) 15 iulie 2017 08:43 (EEST)Răspunde

Curiozitate

modificare

Cum de comanda numai o companie, cu gradul de căpitan ? Poate fiindcă rezultatele sale profesionale nu erau prea bune, i s-a dat minimul din ceea ce putea să comande ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 15 iulie 2017 08:29 (EEST)Răspunde

Nu era nimic anormal pentru acea perioadă: plutoanele erau comandate de locotenenți, companiile de căpitani, batalioanele de maiori etc. Desigur că erau și excepții. --Bătrânul (discuție) 15 iulie 2017 08:45 (EEST)Răspunde
E ca în bancul cu rabinul: și întrebarea e bună și răspunsul corect. Există totuși un dar ... Sau mai multe.
Vulovici nu a fost un om lipsit de inteligență ci mai degrabă un om neorientat. A fost un poet care s-a dus să facă politehnica (școala de geniu) - era logic să termine ultimul. Era un poet care s-a dus în armată - era logic că nu putea fi cel mai strălucit comandant.
Revenind la documente, comenzile se exercitau așa cum a menționat Bătrânul. Regimentul 15 avea 3 batalioane din care 2 comandate de 2 maiori (Alexandru Gheorghiu și Ștefan Mihăileanu) și un batalion fără comandant numit. Cele 3 batalioane aveau 12 companii comandate de 10 căpitani, în ordinea vechimii, Vulovici - fiind al 4-lea în ordinea de precădere comanda Compania 4. Două companii nu aveau comandanți numiți. La izbucnirea războiului la comanda celui de-al treilea batalion a fost numit maiorul (rz.) Mihail Ghițescu. De aceea Vulovici a rămas tot comandant de companie.
Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că în 1916 Vulovici era abia în al patrulea an de stagiu în grad (din cei 5 prevăzuți de lege) și nu susținuse examenul pentru gradul de maior. În concluzie, era unde trebuia să fie. --Macreanu Iulian (discuție) 15 iulie 2017 09:45 (EEST)Răspunde
Înapoi la pagina „Nicolae Vulovici”.