Discuție:Oceanul planetar

	Oceanul planetar a fost un articol de calitate. Puteți să vă uitați la legăturile aflate mai jos, în istoricul articolului, pentru a găsi pagina nominalizării, și să aflați de ce a fost retrogradat.
Istoric articol Dată Proces Rezultat 21 ianuarie 2008 Propunere articol de calitate Promovat 8 decembrie 2008 Reevaluare articol de calitate Păstrat 10 februarie 2009 Reevaluare articol de calitate Retrogradat Statut actual: Fost articol de calitate

Titlul articolului

În dicționare este propusă varianta „oceanul planetar”, pe când enciclopediile insistă asupra „Oceanului Planetar”. Wikipedia este totuși o enciclopedie. La ce consens ar trebui să ajungem? + Gik ü _{trimite mesaj nou} 17 ianuarie 2008 21:53 (EET)

Enciclopediile nu au girul Academiei Române, cea care reglementează limba română, așa cum o au respectivele dicționare, cu precădere DEX-ul.--Danutz

Antarctida

Îl rog pe Firilăcroco să permită utilizatorului 86.127.64.28 să facă modificările, care sunt pertinente. După ce va termina lucrul, eu însumi voi explica de ce are dreptate. --Turbojet 24 iunie 2008 13:27 (EEST)

Le-am anulat. Dar prin faptul că articolul se referă la oceanul planetar, este mai corect să spunem Antarctida (care include și apa ce înconjoară continentul). Dacă am greșit în definiția Antarctidei îmi cer scuze, înseamnă că și doamna profesoară de geografie mai greșește, căci acolo am auzit despre Antarctida.  Firilăcroco  ^Mesaj 24 iunie 2008 13:48 (EEST)

Denumirile Antarctica și Anctartida nu sunt greșite, ambele se pot folosi, însă, exact cum ai spus, Antarctica este continentul, iar Antarctida zona. Lasă-mi câteva ore (trebuie să închid) și o să explic. --Turbojet 24 iunie 2008 13:59 (EEST)

Modificările:

• Asia, Americi, Australia și Antarctida -> Enumerare de continente, deci Antarctica.
• topirea învelișului de gheață de pe Antarctida ar putea duce la ridicarea nivelului Oceanului -> Topirea unui aisberg (de pe partea de apă, care plutește) nu duce la creșterea nivelului mării (oceanului) deoarece în virtutea legii plutirii corpurilor (Arhimede) masa ghețarului corespunde exact cu masa apei dislocuite de el. Deci, prin topire, apa rezultată ocupă exact volumul apei dislocuite. Ceea ce duce la creșterea nivelului mării este topirea gheții susținute de uscat (Groenlanda, Antarctica, ghețarii alpini). Este o confuzie pe care o fac mulți: „topirea calotelor polare duce la creșretea nivelului mării”. Inexact, nu toată gheața, lucru exploatat de contestatari, care transformă ideea în: „topirea gheții NU duce la creșterea nivelului mării”. Doar topirea celei plutitoare nu duce.
• Fenomenul de îngheț este caracteristic pentru mările și oceanele situate la latitudini mari – mările Oceanului Arctic și cele din jurul Antarctidei. -> Nu din jurul zobei cu apă, ci chiar apa din jurul continentului.
• apele din jurul continentului Antarctida -> Continentul Antarctica, evident.
• în Antarctida – de 1 – 1,5 m. Gheața nu reușește să se topească în timpul verii și grosimea ei crește de la un an la altul, formând întinderi de gheață sau banchize. -> Prin banchiză se înțelege un câmp de gheață format lângă continent (Antarctica) DEX, DER, nu în largul mării (Antacrctida).

Să nu se supere Firilăcroco, dar îmi permit să-l felicit pe 86.127.64.28, care a citit cu multă atenție textul și modificările făcute corespund. De fapt, în articol nicăieri nu se potrivește Antarctida. Curios. --Turbojet 24 iunie 2008 21:51 (EEST)

Acum am înțeles. Am crezut că Giku a folosit Antarctida pentru că la asta vroia să se refere, dar m-am înșelat. -- Daniel  Mesaj  24 iunie 2008 21:56 (EEST)

Referințe

Din câte am putut înțelege, singura sursă de la bibliografia articolului este un manual de liceu. Există și câteva referințe din alte părți, dar un manual de liceu nu e o sursă sigură pentru un articol Wikipedia, mai ales pentru un presupus articol de calitate. (impy4ever (discuție) 20 decembrie 2008 13:49 (EET))

Unde erai la faza asta? //  GikÜ  vorbe  fapte  / sâmbătă, 20 decembrie 2008, 13:51 (EET)

Am ratat-o, nu sunt ubicuu. Plus că îmi lăsasei o impresie bună cu articolul Vidră de mare și atunci te-am luat pe încredere și cu ăsta, deci n-am mai verificat. Dar omul care s-a plâns acolo spunea că nu indici numărul paginii, nu că nu e bună sursa. Eu zic că nu e bună sursa. Și comeon, la Chișinău s-a scos o carte foarte bună de geografie fizică acum câțiva ani, știu că o avea frate-meu. Ar fi fost o sursă în ordine și ăsta e numai un exemplu. (impy4ever (discuție) 20 decembrie 2008 14:53 (EET))