Cornel Grad

Bine ați venit!

Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator la Wikipedia. Probabil că la început veți avea multe nedumeriri și întrebări: cum se modifică articolele, ce putem și ce nu putem scrie în ele, și așa mai departe. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsați aici) care vă poate îndruma. De asemenea, puteți să ne întrebați la Cafenea. Nu vă fie teamă de greșeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii ați dori să contribuiți? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveți o pasiune aparte. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie Cornel Grad) în care să vă prezentați pe scurt dacă doriți.

Ca să vă semnați simplu — doar în paginile de discuții, nu și în articole — scrieți la sfârșitul mesajului patru tilde ~~~~ și Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură și dată.

Vă așteptăm cu primele contribuții! --Rebel 9 aprilie 2006 00:49 (EEST)

Limba română

Dragă domnule Grad,

Am observat cu bucurie contribuțiile dumneavoastră pe Wikipedia în zona subiectelor istorice. Totuși aș vrea să vă atrag atenția asupra felului în care înclinați către capitalizări excesive față de normele în vigoare ale limbii române (sau cel puțin cele de care am eu știință). De exemplu în cursul acestei modificări ați transformat "Revoluția rusă" în "Revoluția Rusă", "Primul război mondial" în "Primul Război Mondial" și așa mai departe. De ce? Există vreun motiv, tendință sau regulă în limba română care merge în această direcție? --Gutza _D^D+ 15 noiembrie 2007 02:10 (EET)

Dragă domnule Gutză,

Apreciez și eu, sincer, preocupările și grija Dvs. privind respectarea regulilor, în uz, ale gramaticii limbii române. Vă asigur că nici eu nu-mi permit să le ignor și nici să creez, ad hoc, din pură vanitate, altele noi.

Pe de altă parte, este adevărat, și-mi asum, în totalitate, poziția de neacceptare a regulilor stabilite/impuse , după ureche, de Academia Română postdecembristă, într-un avânt revoluționar demn de "conu' Leonida față cu reacțiunea", de vreme ce nici un lingvist n-a participat la acea ședință de pomină, prezidată de ilustrul Acad inginer Mihai Drăgănescu, specialist în electronică, informatică și alte domenii aplicative, dar habarnist în domeniul gingaș al lingvisticii, semanticii și altor "mărunțișuri" ale gramaticii. Și cum funcțiile administrative ar trebui, în principiu, ferite de politizare, cu atât mai mult se impune acest principiu în lumea științei (și gramatica este chiar o știință logică, măsurabilă: matematica limbii; Solomon Marcus a scris chiar o superbă "Po(i)etică matematică"). Ori cu â-ul interconsoane prostia atinge apogeul. Nu e totuna â-ul din râu (rivulus), râs (ridendo, ridere), râs (felina lynx), cu â-ul din câmp (campus). V-am dat doar 2 exemple notorii de aberații, cu gir academic neaoș, din multele care zăpăcesc transcrierea fonetică a limbii române.

Revenind la "capitalizarea" - cum îi spuneți Dvs. - a denumirilor unor evenimente istorice importante (de răscruce - le numesc unii), vă reamintesc o regulă cam vechiuță, stabilită/recomandată acum vreo 25 de ani - și încă în vigoare: denumirile marilor instituții și evenimente/sărbători se scriu, invariabil, pentru toți termenii componenți- cu inițiale capitale. Vezi: Organizația Națiunilor Unite, Consiliul de Securitate, 1 Decembrie, Jocurile Olimpice ș.a.m.d. (inclusiv Primul (Al Doilea) Război Mondial, Revoluția Franceză etc. etc....). În concluzie, ceva mai multă grijă în zburătăcirea cuvintelor. Am eu multe lipsuri (cine nu le are?!), dar vă asigur că nu mi-am pierdut simțul limbii materne. În plus, una dintre preocupările mele profesionale, de bază, este chiar semantica. S-auzim de bine, C.Grad--CGrad 20 noiembrie 2007 18:53 (EET)

Mulțumesc pentru clarificări -- a fost într-adevăr o scăpare de-a mea. --Gutza _D^D+ 5 decembrie 2007 13:20 (EET)

Al doilea război mondial versus Al Doilea Război Mondial

Nu am pretenția că sunt cel mai priceput în problemele de finețe ale limbii române. Sunt interesat de istorie și nu fac decât să remarc titlurile a mai multor lucrări apărute la edituri de prestigiu din România. Nu am descoperit decât un titlu (a șasea poziție) care folosește formularea „după cel de-al Doilea Război Mondial”.

1. Augustin Deac, Caracterul participării României la primul război mondial, Editura Politică, 1973
2. George Alfons Protopopescu, Arta militară românească în primul război mondial (1916-1917), Editura: Muzeul de Istorie al Transilvaniei, 1973
3. Șerban Rădulescu-Zoner, Beatrice Marinescu, , Bucureștii în anii primului război mondial 1914-1918, Editura: Albatros, 1993
4. Emil Racilă, Contribuții privind lupta românilor pentru apărarea patriei în primul război mondial : Situația administrativă, economică, politică și socială a teritoriului românesc vremelnic ocupat : 1916-1918, Editura: Editura Științifică și Enciclopedică, 1981
5. Alesandru Duțu, Florica Dobre, Leonida Loghin, Armata româna în al doilea război mondial (1941 – 1945), Editura Enciclopedică, 1999
6. Virgiliu Târău, Alegeri fără opțiune : primele scrutinuri parlamentare din Centrul și Estul Europei după cel de-al Doilea Război Mondial, Editura: Eikon, 2005
7. Andrei Siperco, Crucea Roșie Internațională și România în perioada celui de-al doilea război mondial : (1 septembrie 1939 – 23 august 1944), Editura: Editura Enciclopedică, 1997

M-a durut remarca cu privire la ședința Academiei Române „prezidată de ilustrul Acad inginer Mihai Drăgănescu”, nu de alta, dar sunt și eu inginer. Îmi permit să fac o observație: Academia Română face regulile, chit că ne plac sau nu. Sunt de acord că problema lui „â” nu este rezolvată corect, că era mai normal să se folosească regulile de până la această reformă... Dar regulile pot fi schimbate, și atâta vreme cât sunt în vigoare se cuvine să fie respectate. „Regulile noastre” le putem aplica în corespondența privată. Înclin să cred că, dacă ați încerca să publicați la o editură de prestigiu, corectorul nu va ține seama de dorința dumneavoastră de a scrie „rîu” sau „cîmp”, și nici de argumentele altora care ar vrea să scrie „rîu” și „câmp”, ci ar corecta toate cuvintele în conformitate cu regulile mult-hulitei Academii – „râu” și „câmp”.

Pe de altă parte, am remarcat că ați intervenit în articolul Stalin. Îmi permit să fac câteva observații de wikipedist.

• Dacă modificați ceva așa cum ați făcut-o schimbând numele formatlui Primministru în Prim-ministru, acesta nu mai funcționează. Puteți crea însă un format complet nou.

• Dacă modificați numele unei categorii, trebuie să o recategorisiți și să schimbați numele respectivei categorii la toate articolele din fosta categorie.

Cu respect,

Valentin PESCARU

Vali 4 ianuarie 2008 21:52 (EET)

domnilor, sa nu fim ridicoli

Nu e vorba de nici o Academie și de nici un fel de norme: majuscularea este dispărută de mult din uz. O mai folosesc bătrânii și naționaliștii (din motive diferite), când vor să se solidarizeze cu epoca în care au învățat româna - sau când exaltă valori sau momente istorice (ca-n interbelic, unde trei sferturi din presă scria "Țară", "Război Sfânt" etc.).

Cel puțin de prin '70 datează normele noi. Ele nu au legătură cu Academia postdecembristă. Generații întregi au învățat așa, slavă Domnului, fără damful naționalisto-provincial al majusculării inutile.

Sau dacă stăm în cumpănă, să luăm pur și simplu DEX-ul și să încheiem discuția care ține, repet, de fapt exclusiv de vârstă.

(Pentru Imperiul austro-ungar, am întâlnit și "Imperiul Austro-Ungar"!..., un calc englezesc, probabil.) Praesidium 6 ianuarie 2008 22:28 (EET)

Stimate intervenient Praesidium,

Pentru a preîntâmpina iscarea altor discuții superflue - cum este cea de față - precizez, de la bun început, că, prin răspunsul meu din 20 nov. 2007 la msj d-lui Gutză, nu intenționam să mă lansez într-un dialog incontinent despre sexul îngerilor cu persoane care se ascund în dosul unor pseudonime fudule (a se vedea: utilizatorul "Praesidium") și, din această poziție, își mitraliază "curajos" preopinenții din spațiul virtual, cu dulci calificative depreciative, gen: "bătrâni" (probabil, cu sensul de vetust, perimat, depășit etc.) sau "naționaliști" (adică extremiști, xenofobi, intoleranți și neghiobi). Răspundeam atunci, cum cere elementara politețe, pentru a risipi o nedumerire de ordin gramatical. N-am făcut-o nici în calitate de bătrân, nici de naționalist, ci, pur și simplu, de profesionist. În această situație, de vreme ce eu semnez în clar, nu obișnuiesc să angajez discuții cu persoane anonime, care nu respectă regula unui dialog civilizat, la obiect, ci se comportă cu o infatuare nereprimată, în numele, probabil, unei biografii de tânăr și intransigent revoluționar, pornit să facă ordine în toate. Ar fi de prisos dacă v-aș spune că, deocamdată, D-voastră, ilustrissime anonim, numai afirmați, nu demonstrați ceva. "Majuscularea -spuneți Dv. - este dispărută de mult din uz". De când, oare? În Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație, ediția a IV-a (1983), p. 29 și Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM), editat de Academia R.S.R., 1989, p. XXX/8 scrie cu totul altceva, adică așa cum am afirmat și eu. Verificați! Bănuiesc că nu veți fi de acord cu acele norme, doar sunt stabilite de 8 "gloabe socialiste", active și calificate, și astăzi. Între timp, probabil, printre alte preocupări, ați elaborat un alt DOOM, 3 sau 4, 2 fiind deja scris - după câte știu - fără prețioasa Dvs. contribuție. Închei această mult prea lungă discuție wikipedistă cu Dvs. (alias "Praesidium"), cu sentimentul că mi-am irosit vremea de pomană, încercând, inutil, să vă "fisurez" niște prejudecăți beton. Am impresia că Dvs. n-aveți dubii, ci numai certitudini, așa că o altă "conversație", fără a vă declara identitatea reală, este, din punctul meu de vedere, cu desăvârșire, exclusă. --CGrad 8 ianuarie 2008 04:13 (EET)

P.S.: Pentru dl. Valentin Pescaru, Vă mulțumesc, cu respectul cuvenit, pentru observațiile Dvs. Merită o discuție mai amplă, așezată pe principiul reciprocității informaționale. Sunteți un interlocutor valabil și cred, sincer, că fiecare va avea de câștigat din experiența celuilalt. Aș vrea să știți că nu disprețuiesc inginerii, cum nu disprețuiesc nici o altă profesie. Însă îi detest pe toți cei care pretind că se pricep la toate și țin cu tot dinadinsul să-și impună punctul lor de vedere, chiar dacă e șubred de-a binelea. Pe curând, același --CGrad 8 ianuarie 2008 04:13 (EET)

V-am raspuns aici. Cele bune. Praesidium

Bătălia de la Wagram

Stimate domnule profesor, după ce am observat contribuția dvs. la unul dintre articolele de care noi, Proiectul Perioada Napoleoniană, ne ocupăm, v-aș ruga să vă exprimați opinia despre articolul de mai sus. Articolul a fost propus pentru statutul de AC și mai are nevoie de opinia unui specialist, în special cu privire la conținut. Sperând că este un subiect care vă interesează, vă transmit salutări respectuase, --Alex Demian (discuție) 13 octombrie 2009 00:14 (EEST)

Corecturi eronate

În 22 septembrie 2009 ați modificat la articolul Traian Moșoiu denumirea fișierului Imagine:Monument - Traian Mosoiu - Bran.png în Imagine:Monument - Traian Moșoiu - Bran.png, făcând să nu se mai afișeze. Vă rog ca pe viitor să nu mai "corectați" denumirile fișierelor de imagine, pentru că nu se mai afișează.--Miehs (discuţie) 21 iulie 2010 09:07 (EEST)

Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria

Mulțumesc pentru corecții. Cele bune,--Silenzio (discuție) 22 august 2013 16:29 (EEST)

Sever Bocu

Bună ziua,

Ați afirmat că Sever Bocu ar fi fost Rezident Regal. Prefectura zice că rezidentul regal a fost Alexandru Marta. Am revenit în articol până aduceți o sursă care să infirme afirmația prefecturii și s-o confirme pe a dv.

Tot de acolo reiese că „rezident regal” este doar o funcție administrativă, care nu se capitalizează (am citit discuțiile de mai sus, nu se aplică aici). Aici nu capitalizăm nici măcar funcția (că asta este) „rege”, scriem „regele Carol I”, nu „Regele...”.

Am văzut că sunteți un colaborator foarte vechi (până acum nu ne-am intersectat) și că vă marcați practic toate contribuțiile ca fiind minore. Nu găsesc pe moment textul îndrumării (deși l-am căutat), dar „modificare minoră” înseamnă doar corectarea unei greșeli de ortografie sau ceva similar, care nu schimbă cu nimic textul dinainte. Dacă însă se fac precizări, modificarea nu mai este considerată minoră. Exemple ale contribuțiilor dv. care nu pot fi considerate minore sunt [1], [2] (nu mai caut altele). La Wikipedia:Descrierea modificărilor se spune că marcarea tuturor contribuțiilor ca fiind minore dă senzația că se face ceva pe ascuns. Al dv., --Turbojet 13 septembrie 2016 16:15 (EEST)

Bună seara, Vă mulțumesc, sincer, pentru atenționare și corectură. Aveți totală dreptate în ceea ce privește capitalizarea greșită a inițialelor pentru diversele funcții politico-administrative. Încurcătura provine din graba mea de a înlocui denumirea greșită „guvernator” al ținutului Timiș cu cea corectă („rezident regal” al.... ), funcție pe care a îndeplinit-o Sever Bocu. De fapt, Sever Bocu n-a avut - cum bine ați sesizat - această funcție. A condus, în schimb, „Directoratul Banatului” (Directoratul Ministerial VII Teritorial cu sediul la Timișoara), funcție în care a fost numit în anul 1929.

În ceea ce privește marcarea fiecărei contribuții personale drept „modificare minoră”, întrucât nu țin să mă laud cu articole pe care nu le-am inițiat eu, ci doar le-am făcut unele necesare corecturi și completări (cazul acestui buclucaș articol Sever Bocu este - vă asigur - o nefericită excepție), consider că e mai bine să rămână subiectul unei viitoare discuții.

Cu respect, CGrad 20 septembrie 2016 04:24 (EEST)

Mulțumiri + o rugăminte

Bună seara Domnule Profesor.

În primul rând țin să vă mulțumesc pentru corecturile pe care le-ați făcut în unele articole la care am contribuit și eu, legate de participarea României în Primul Război Mondial. Dat fiind că relativ în scurt timp îmi voi încheia munca la grupul de articole despre corpurile de voluntari români din Primul Război Mondial, v-aș ruga să vă aruncați un ochi prin toate articolele incluse în Format:Corpuri de voluntari români în Primul Război Mondial, dacă și când veți avea timp. Din păcate din cauza lipsei de surse nu am reușit să aduc toate aceste articole la un standard acceptabil, Legiunea Română din Franța fiind codașa, din acest punct de vedere.

În mod conex, m-aș bucura dacă ați acorda atenție și articolelor Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) și Răscoala de la Hotin.

Cu stimă --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 22 septembrie 2016 18:05 (EEST)

În atenție

Bună ziua,

Nu are rost să duplicați textul din linkuri de genul [[XIZ]] în [[XIZ|XYZ]]. Nu are nici o logică atât timp cât linkul funcționează, deoarece îngreunează accesarea lui și paginii, crește inutil dimensiunea acesteia și încarcă degeaba pe alții cu munca de refacere a linkurilor originale. Linkurile de tip [[|]] au logică numai dacă în partea stângă termenul este diferit de cel din partea dreaptă, adică ceva de forma [[XYZ|XABXXYZ]], unde XABXXYZ este forma afișată a numelui paginii intitulate XYZ.

De asemenea, anumite formulări din texte sunt astfel făcute încât să păstreze ideile fără a conserva textul original. Reformularea textului astfel încât să devină identic cu cel original, face automat pasajul în cauză pasibil de excluderea completă din cadrul textului, deoarece regulile Wikipediei nu permit copierea.

În plus, dacă un termen este prezent de n ori într-un text, formularea lui ca link (dacă este cazul) se face de obicei o singură dată, în rest fiind din nou formulat ca link în același text numai dacă acest lucru este important (termenul este neobișnuit și există o distanță semnificativă în text, astfel încât să devină nepotrivită căutarea linkului, pentru a-l accesa cu scop de lămurire). --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 6 ianuarie 2017 10:14 (EET)