Donjoe

Bine aţi venit!

Vă mulţumim că v-aţi înregistrat ca utilizator la Wikipedia. Probabil că la început veţi avea multe nedumeriri şi întrebări: cum se modifică articolele, ce putem şi ce nu putem scrie în ele, şi aşa mai departe. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsaţi aici) care vă poate îndruma. De asemenea puteţi să ne întrebaţi la Cafenea. Nu vă fie teamă de greşeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii aţi dori să contribuiţi? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveţi o pasiune aparte. Aveţi la dispoziţie propria pagină de utilizator (vedeţi sus de tot unde scrie Donjoe) în care să vă prezentaţi pe scurt dacă doriţi.

Ca să vă semnaţi simplu — doar în paginile de discuţii, nu şi în articole — scrieţi la sfârşitul mesajului patru tilde ~~~~ şi Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură şi dată.

Vă aşteptăm cu primele contribuţii! --KlaudiuMihaila ^Mesaj 27 martie 2006 01:05 (EEST)

Sit / sait

Aveţi dreptate, alegerea formei corecte pentru acest cuvînt nu e una uşoară. Prof. Pruteanu preferă forma "sait", pe care o argumentează prin alte exemple similare (gol, meci, pulover, Londra, etc.), şi respinge forma "sit" cu argumentul laconic "există deja [dar pentru Internet] nu a prins". Personal nu pot să iau acest argument ca fiind unul serios. A prinde sau a nu prinde este o chestiune relativă. La Wikipedia "a prins". Avem cuvîntul acesta în foarte multe pagini şi tendinţa este de a înlocui rămăşiţele lui "sait" cu forma "sit".

Nu (numai) dl. Pruteanu respinge forma "sit" pentru Internet, ci (şi) majoritatea vorbitorilor. Sunt curios: dv. pronunţaţi [sít] în vorbirea zilnică? - donjoe

Prof. Pruteanu nu spune nimic despre următorul aspect: la origine "gol", "meci", "Londra" chiar erau cuvinte englezeşti, în schimb englezescul "site" are exact aceeaşi etimologie ca şi românescul "sit": latinescul "situs" prin intermediul franţuzescului "site". Deci noi avem de multă vreme acelaşi cuvînt în limba română. Mai mult, pînă la apariţia internetului, "site" în engleză şi "sit" în română aveau aproximativ acelaşi sens. Aşa cum anglofonii au reuşit să înglobeze în "site"-ul lor şi sensul de "pagină de internet", nu văd de ce noi n-am putea.

Problema nu se pune la fel în cele două limbi. "Site"-ul pre-Internet avea un sens mult mai general decât "sit" al nostru, deci era mult mai uşor de "încălţat" cu un sens nou. "Sit", săracul, e doar "peisaj", "păşune" sau "loc unde se fac săpături arheologice", pe când "site" e atotcuprinzătorul "the place, scene, or point of something" (Merriam-Webster Online). Practic, ei n-au avut decât să dea termenului un nou sens mai restrâns. Noi ar trebui să-i adăugăm unul pur şi simplu nou şi diferit faţă de cele pe care le avea. - donjoe

Eu găsesc că forma "sait" folosită de mulţi se explică prin: snobism, comoditate în a căuta cuvinte proprii, teama (nejustificată) că două sensuri diferite pot crea confuzii.

Nu cred că poate fi vorba de snobism decât atunci când se utilizează xenisme. "Sait", dimpotrivă, e văzut de unii ca o scriere ridicolă. Aş rămâne la ipoteza comodităţii. - donjoe

Şi ca să vă întorc întrebarea: în care dicţionar românesc figurează cuvîntul "sait"? — AdiJapan ☎ 27 martie 2006 07:46 (EEST)

Întrebarea mea nu avea nimic retoric: chiar voiam să ştiu unde apare "sit" cu noul sens, pentru că nu (cred că) am cel mai recent DEX, iar pe dexonline.ro, varianta apare cu sursa "Neoficial". În plus, întrebarea era şi justificată, de vreme ce era adresată cuiva care chiar afirmase că "sit" apare astfel explicat într-un DEX. - donjoe

Re: sit/site/sait

Sunt perfect de acord cu scrierea fonetică. Oficial, în limba română se foloseşte în prezent "site" conform Dicţionarului Ortografic Ortoepic şi Morfologic (DOOM2) al limbii române apărut în mai 2005 la editura Univers.

Din câte îmi amintesc aveam un consens între utilizatorii enciclopediei să folosim sit înainte ca Academia (organul care reglementează limba) să se pronunţe. --Mihai | D 27 martie 2006 14:32 (EEST)

Din păcate, DOOM2 ne propune să transformăm limba română în altceva. Legitimizarea unor grafii ca "lookul" ne va face să ne întrebăm la un moment dat dacă nu cumva şi "alcool" se citeşte [alcúl]. Acest "site", la fel, se suprapune cu "plite" şi alte "termite", care probabil ar trebui acum să devină [pláit] şi [termáit]. Pentru mine "site" rămâne, totuşi, cuvânt străin. -- donjoe

După cum am spus la început, alegerea nu este uşoară. Şi să vă răspund:

Da, eu pronunţ "sit". Cînd am realizat că e acelaşi cuvînt intrat pe altă cale nu m-a mai deranjat deloc. Dimpotrivă, pronunţia "sait" mă deranjează prin străinătatea ei. Tot prin străinătate mă deranjează şi dacă e scris "site" (în româneşte).

Aşa este, la noi "sit" avea o utilizare mai restrînsă decît în engleză (deşi nici acolo nu era un cuvînt comun, de toate zilele), dar exista şi era folosit. Schimbarea de sens nu este imensă, doar e vorba tot de un fel de loc.

Dacă ne plîngem că schimbarea de sens de la "sit istoric" la "sit de internet" e mare, ce ziceţi de franţuzescul "souris" care înainte însemna doar "şoarece" iar acum are şi sensul de "maus".

Păi nu se plânge nimeni. Aici nu e vorba că România ar fi o clasă de elevi care face mofturi că a primit o temă prea grea. Masa vorbitorilor nu e organizată, fiecare individ sau grup foloseşte ce-i convine. Dacă francezii au preferat "souris" pentru "şoarecele" din plastic, aşa îl au. Dacă românii vor prefera "sait" pentru "pagină de Internet", atunci "sait" va spune la un moment dat şi Academia. - donjoe

Utilizarea de xenisme atunci cînd ai un cuvînt al tău este un snobism. După mine, cuvinte ca "team" folosit în sport în loc de "echipă" e pur snobism: sună mai cool.

Utilizatorul care a v-a corectat "sait" în "sit" cu justificarea că există în DEX a greşit. La momentul actual nu ştiu nici un dicţionar care să prevadă sensul de pagină de internet pentru "sit". Nu reuşesc să găsesc însă la Wikipedia:Limba română conţine diacritice locul unde vi s-a dat justificarea asta, ci doar un loc unde un anonim a modificat "sit" în "sait" după care Romihaitza a anulat modificarea. La anularea rapidă a modificărilor din păcate nu avem posibilitatea să introducem şi explicaţii.

Asta se datorează modului haotic în care sunt plasate comentariile în Wikipedia (lucru normal dacă ne gândim că nu avem de-a face cu un forum). Descopăr că teama mea de a fi răspuns cui nu trebuie era fondată: trimiterea la DEX mi-a făcut-o Rebel şi este încă vizibilă în pagina de discuţii a "utilizatorului" cu IP-ul meu: 81.181.70.10. - donjoe

Vă dau dreptate şi în privinţa DOOM2-ului. A introdus în ortografie reguli pe care nu le-a cerut nimeni, în morfologie a acceptat greşeli, iar în vocabular a adus cuvinte care nu respectă felul de a fi al limbii. Singura şansă a limbii române este ca vorbitorii care ştiu ce vorbesc să se opună. Au existat şi în alte ţări dicţionare şi legi de natură lingvistică pe care lumea nu le-a acceptat şi care au rămas doar în istorie ca încercări ratate de a "îmbunătăţi" limba.

Din păcate nu ştiu cum vom face la Wikipedia, pentru că aici trebuie să ne bazăm strict pe ce spun sursele competente, şi nu ne putem permite să "inventăm". Mă gîndesc că aşa cum se acceptă grafia dinainte de 1993 mai există şi aici o şansă.

Până la urmă, tot poporul va decide, în timp. Am mai văzut publicaţii care folosesc "sit", dar mi s-a părut în continuare doar ciudat, pentru că n-am auzit pe nimeni pronunţând aşa. Dacă o parte suficient de mare a vorbitorilor va adopta noul "sit", probabil că mă voi converti şi eu. Deocamdată n-aud decât "sait" în jurul meu. Am optat. Wikipedienii au optat şi ei. - donjoe

Scuze pentru întorsul întrebării. — AdiJapan ☎ 28 martie 2006 04:45 (EEST)

Douglas Adams

La Viaţa, universul şi tot restul v-am anulat în parte modificarea, pentru că traducerea românească s-a publicat sub titlul Ghidul autostopistului galactic --- am pus bibliografie în acest sens la articol. Pe de altă parte sînt de acord că traducerea dumneavoastră este mai fidelă originalului.

Nu am reintrodus comentariile pe care le-aţi şters, pentru că într-adevăr erau subiective şi nu se regăsesc în bibliografie. Personal însă continui să consider că umorul din titlul original Answer to Life, the Universe, and Everything stă inclusiv în pleonasmul „the Universe and Everything”. — AdiJapan ☎ 5 mai 2007 17:48 (EEST)

Nu toată lumea consideră că "universul" reprezintă tot ceea ce există, iar pentru cei care-şi pot imagina un "multivers" populat de mai multe "universuri", acolo nu este niciun pleonasm. Dar, dincolo de consideraţiile legate de sensurile proprii ale cuvintelor, chestia e că "everything" probabil nici nu e folosit cu sensul propriu - "... and everything" e echivalent cu "... şi toate cele(lalte)". Nu există suprapunere cu "universul", de vreme ce expresia "toate cele" se referă la "tot ceea ce ar putea necesita un răspuns" în afară de lucrurile deja numite anterior. Iar fără suprapunere nu există pleonasm. (Pentru lămurire asupra faptului că "... and everything" exclude elementele enumerate anterior, vezi definiţia 3 din Merriam-Webster a lui everything.) Donjoe 27 mai 2007 10:34 (EEST)

V-am înţeles explicaţia. Rămîn totuşi la ideea că este vorba de un pleonasm (intenţionat) care face titlul mai haios decît ar fi fost fără. Sensul acela al cuvîntului everything îmi este cunoscut, nu acolo era problema. De altfel într-o construcţie corectă din punct de vedere logic (aşa cum ar trebui să fie o întrebare adresată unui calculator) nu ar avea rost să adaugi „şi toate celelalte” atunci cînd universe înseamnă „all matter and energy, including the earth, the galaxies, and the contents of intergalactic space, regarded as a whole” [1]. În afară de tot nu mai există nimic altceva, zic eu. Explicaţia cu multiversurile este fantezistă; citind cartea nu reiese că la asta s-a gîndit Douglas Adams.

Încă o dovadă că arta e percepută alt fel de fiecare om. „We agree to disagree.” Noroc că nu e vorba de conţinutul unui articol ci de o discuţie particulară, deci nu avem nevoie să ne punem de acord sau să găsim un compromis. — AdiJapan ☎ 27 mai 2007 14:19 (EEST)

"Rămîn totuşi la ideea că este vorba de un pleonasm (intenţionat) care face titlul mai haios decît ar fi fost fără."

Titlul ar fi fost haios şi fără, pentru că în ipoteza enumerării de realităţi obiective, nici "life" n-are ce căuta enumerat împreună cu "the universe", care-l conţine deja. Dar susţin că nu se enumerau realităţi obiective, ci concepte, subiecte de meditaţie filosofică, pentru care nu contează cine pe cine mai conţine şi cu cine se intersectează.

"într-o construcţie corectă din punct de vedere logic (aşa cum ar trebui să fie o întrebare adresată unui calculator)"

Tocmai, că ameţiţii nu s-au adresat strict logic calculatorului, ci au folosit (inclusiv) expresia colocvială expeditivă "... and everything". De aici comedia, IMHO.

"Explicaţia cu multiversurile este fantezistă"

Desigur, dar este şi o binecunoscută interpretare a mecanicii cuantice, propusă acum 50 de ani.

"citind cartea nu reiese că la asta s-a gîndit Douglas Adams"

Nici n-are de ce să reiasă dacă, aşa cum susţin, Adams nu enumera realităţi obiective acolo. --Donjoe 15 august 2007 21:35 (EEST)

Ateism

Aţi şters de la articolul Ateism o secţiune pe motivul că nu ţine de subiect. N-ar trebui totuşi pusă în alt articol? — AdiJapan ☎ 12 noiembrie 2007 09:52 (EET)

Nu m-am gândit la asta. Dar şi dacă m-aş fi gândit, secţiunea respectivă n-aş fi considerat că-şi are locul decât în articolul despre religie, articol la dezvoltarea căruia îmi rezerv dreptul de a nu participa. La urma urmei, textul n-a fost eliminat definitiv şi irevocabil - oricine care crede de cuviinţă îl poate copia altundeva. (În orice caz, ceea ce constat acum, odată problema pusă, e că paragraful respectiv apare aproximativ în aceeaşi formă atât la Religie cât şi la Ştiinţă. Nu s-a pierdut nimic.)

Donjoe 4 decembrie 2007 20:32 (EET)

Mulţumesc, nu ştiam că există deja. — AdiJapan ☎ 5 decembrie 2007 10:01 (EET)

Manual

La bibliografia folosita eu am scris:

Iftimie Oana, Iftimie Alexandru, Manual pentru clasa a XI-a B2 şi a XII-a B1 Editura Teora Educaţional, 2001, în articolul Creaţionism ;

Ce trebuie înţeles din textul scris de mine. Ca din acest manual de liceu eu am folosit nişte date pe care le-am introdus în articolul Creaţionism. Probabil ca am folosit de la pag. 77 subcapitolul Teoria creaţionistă (creaţionismul), care face parte din capitolul Teorii privind originea vieţii şi a biodivesităţii. Subcapitolul amintit are 10 rânduri şi acelea doar pe 2/3 din lăţimea pagini din totalul de 5 pagini de text al capitolului.

Despre manual

1. Nu este un manual creaţionist ci un manual obişnuit de liceu tiparit aproximativ în 2001. Referire la creaţionism este în subcapitolul amintit.

2. Sunt în posesia unei copii xerox a mnualului şi dacă doriţi vă pot trimite o copie. Pot sa vă copiez integral textul subcapitolului chiar pe pagina dvs. de discuţii.

3. Manualul este aprobat de Ministerul Educaţiei şi cercetării cu Ordinul nr. 4144 din 18.07.2001

Încă odată. Manualul este un manual de şcoala obişnuit şi nu este un manual creaţionist. Într-un capitol se face referire la Teoria creaţionistă ca o teorie printre altele numeroase care încearcă să explice originea vieţii

--Jean (discuţie) 19 martie 2009 23:51 (EET)

Text

Teoria creaţionistă (creaţionismul)

- viaţa a apărut prin voinţa unei sau mai multor fiinţe supranaturale

- a apărut în întreaga ei diversitate, complexitate şi integralitate funcţională a tuturor nivelelor;

- aceste propietăţi rezultă din actul unic al creaţieişi nu pot fi imitate fără intervenţie supranaturală;

- teorie aflată în concordanţă cu preceptelemajorităţii religiilor lumii (creştinism, mahomedanism, mozaism etc.).

În afară de textul de mai sus, în manualul citat mai pot fi şi alte referiri de care nu am dat în timpul scut pe care l-am avut la dispoziţie.--Jean (discuţie) 20 martie 2009 19:58 (EET)

Copie carte

Eu vă dau o adresă de mail [[[ jeangrg3@yahoo.fr ]]]]]]]]. Cel mai bine ar fi să vă trimit copia la o adresa de post restant. Eu am nevoie de numele dvs. din buletin şi de numărul oficiului postal cel mai apropiat de dvs. Eu voi expedia scrisoarea (se poate trimite si sub titulatura de scrisoare) pe numele dvs, la Post Restant nr. xx oras yy. Dvs. vă veţi duce cu buletinul la respectivul oficiu si o să o ridicaţi. Deci aştept numele, nr. oficiului postal si orasul. Dacă aveti o alta varianta de primire scrieti-mi pe adresa de mail.--Jean (discuţie) 29 martie 2009 20:26 (EEST)

Redenumiri

Bună ziua, vă mulțumim pentru contribuțiile aduse proiectului Wikipedia. Se pare că ați încercat să dați unei pagini un nou titlu copiindu-i conținutul și introducându-l la o altă pagină cu numele nou. Această redenumire prin copy-paste nu este de dorit, deoarece împarte în două istoricul paginii, care este necesar să rămână coerent pentru stabilirea și citarea autorilor și pentru alte scopuri. Software-ul folosit de Wikipedia are o facilitate care permite redenumirea unei pagini păstrând unitar și istoricul modificărilor.

În majoritatea cazurilor, imediat ce contul dumneavoastră are patru zile vechime și zece modificări la activ, veți putea redenumi un articol chiar dumneavoastră cu ajutorul tabului „redenumește” din partea de sus a paginii. Astfel, se va păstra intact și istoricul articolului, și se va crea automat o redirecționare de la titlul cel vechi spre cel nou. Dacă nu puteți efectua o redenumire în acest fel (de exemplu, pentru că există un alt articol sub celălalt titlu), vă rugăm să cereți la Wikipedia:Cafenea unui administrator să vă ajute. De asemenea, dacă ați mai operat astfel de mutări, vă rugăm să anunțați, ca să poată fi reparat.Vă mulțumim. De asemenea, vă rog să vă asigurați că aveți consens pentru mutare și că vă bazați pe surse de încredere. —Andrei^discuţie 22 decembrie 2010 14:01 (EET)