IleanaCosanziana

Bun venit!

...mersi. :>

Pagina de utilizator

Îţi place cum arată acum? :)--Alex:D|^Mesaje 26 februarie 2007 02:28 (EET)

ce tareeee! i almost shed a happy tear. :P initial nu intelegeam la ce te referi. saru' mana ^-^. IleanaCosanziana 26 februarie 2007 14:54 (EET)

Da, cioturile dezvoltate începând cu 1 martie intră. Succes, mai ales că am observat preferinţele tale la articole. O categorie interesantă de subiecte. --Alex:D|^Mesaje 4 martie 2007 22:32 (EET)

Sursă de informaţii

Pentru articolele pe care le scrii, ai putea să te informezi şi de aici. S-au strâns multe lucruri interesante acolo.--Alex:D|^Mesaje 5 martie 2007 03:21 (EET)

ma gandeam sa abordez o tema un pic diferita pt concurs. initial voisem sa editez Zalmoxis, dar, dorind sa incep, am observat ca cel care initiase articolul nu-l incadrase la cioturi, desi articolul, in starea curenta (sau, cel putin, in starea pe care am vazut-o eu ieri), este un superciot (nu este formatat, nu are diacritice, se refera la daci ca la "stramosii nostri" - care "nostri"? ai americanilor? ai maghiarilor? deci...:D). acum ma gandeam sa scriu altceva. ceva despre care ma ganeams a scriu inca de cand m-am inregistrat. mersi oricum de sursa. o sa ma uit peste ea. in orice caz, n-am terminat cu articolele pe care le-am initiat. dupa mine, acestea sunt intr-o stare minimala, dar mai mult decat un ciot.  :) IleanaCosanziana 5 martie 2007 22:15 (EET)

Deja Zalmoxis nu prea mai e un ciot... Să vedem dacă se acceptă propunerea ta. Acolo la sursele alea sunt atinse si alte probleme prin interior, gen solomonari si alte fiinte--Alex:D|^Mesaje 5 martie 2007 23:36 (EET)

Din păcate, Zalmoxis are deja aproape 4000 de octeţi. Deci e departe de a fi un ciot. Ca să vezi mărimea unui articol, nu se poate în mod direct. Există totuşi câteva artificii, vezi aici. Ciot se referă la cantitatea de informaţii prezentă în articol, nu la modul de prezentare (după cum ai spus mai sus). Asta înseamnă 2-3 fraze scurte, eventual nici o imagine. Dar poţi dezvolta acel articol şi fără să participe la concurs. O faci pentru binele umanităţii :P . Şi poţi scrie altceva nou pentru concurs. Numai bine! — KlaudiuMihăilă ^Mesaj 6 martie 2007 00:11 (EET)

evident. aveam de gand sa il editez dinainte de a afla de concursul de scriere. m-am exprimat gresit mai devreme, uitand sa mentionez chestia asta. de acum incolo o sa tin o lista cu articole pe care vreau sa le editez pe pagina principala. mersi de elucidari. IleanaCosanziana 6 martie 2007 00:22 (EET)

Comentariu la Exorcism

Mulţumesc pentru sugestie. Am introdus note şi referinţe. La unele paragrafe, referinţele principale sunt constituite oricum de citatele biblice, indicate în paranteze, potrivit uzanţei (fiind scurte). Dacă mai citiţi articolul, m-ar ajuta să-mi spuneţi unde s-ar mai impune trimiteri sau referinţe, explicaţii suplimentare, etc. Referitor la comentariul Dv. de pe pagina Exorcism, observ că el cuprinde afirmaţii care ar trebui justificate mai amănunţit (aşa cum şi Dv. îmi cereaţi să pun note la mine :-) ). De ex., e adevărat că Qabbalah, în sens larg, se referă, la modul general, la tradiţia iudaismului; însă dacă o legaţi de ezoterism, atunci presupun că voiaţi să vă referiţi la Qabbalah componenta mistică a iudaismului. Despre Qabbalah în acest sens, strict, se vorbeşte începând cu sec. XII, or Isus a trăit în sec. I, de aceea, după părerea mea, e cam forţat să-l legăm pe Isus de Qabbalah.----wt 18 martie 2007 11:32 (EET)

Esoterismul are parte teoretica si parte practica, asa cum si exotersimul are parte teoretica si parte practica. In cazul crestinismului, spre exemplu, predica tinuta de preot in timpul liturgiei cuvantului reprezinta partea exoterica, adica intelesul mistic invaluit in pilde si exemple si prezentat masei profane. In cazul sistemului de credinta al evreilor, pe langa textul scris al Legii (Torah), exista si o traditie menita sa explice si sa faca inteleasa Torah atat pentru multimea profana cat si pentru o anumita categorie de initiati. aceasta traditie se imparte in trei: corpul material al textului sacru (Masorah), partea legislativa a acestui text (Talmudul cu Mishnah si Gemarah) si partea doctrinala a scrierii sfinte (Kabbala) (conform clasificarii lui Papus). Insa cea mai riguroasa clasificare o gasesc la Molitor (Franz Joseph), intructa raspunde criteriilor acceptate aproape unanim. Conform acestuia, invatatura traditionala era in acelasi timp istorica, morala si mistica, astfel ca scrierea sacra ascundea o tripla semnificatie: 1. un inteles literal, istoric (pashut), ce corespundea corpului (nephesh); 2. un inteles moral (rusch), ce corespundea sufletului (ruach) si sfantului; 3. un inteles mistic (sod), ce corespundea spiritului (neschamach) si sfintei sfintelor. Ei, Kabbala se refera la al treilea sens, cel mistic, reprezentand "doctrina secreta", care o cunoastea (cunoasterea/inteligenta- binah) si intelegea (intelepciunea - hochmach) doar cel initiat. De aceea mi-am permis sa ma refer la Kbbala drept "sistem esoteric". Sepher Yetsirah^{o traducere aici, nu i cine stie ce traducerea} este o scriere atribuita lui Avraam si una din cele doua texte majore ale Kabbalei teoretice, al doilea fiind Zoharul sau Lucrarea Carului -Ma'aseh Merkabah-, care, intr-adevar, este o scriere mult mai tarzie ce reprezinta interprearea esoterica a Torei (explica de ce) si este opusa Masorei - text care explica doar cum ar trebui pronuntate, citite si interpretate pasaje obscure din Torah, nu si de ce. insa, chiar si ideile din Cartea Splendorii (Zoharul) sunt considerate de catre Adam Frank a fi cu mult mai vechi decat scrierea in sine, al carei autor a fost amplu dezbatut. Desi este atribuita, generic, lui Avraam, momentul in care Sepher Yetsirah (Lucrarea Creatiei - Ma'aseh Bereschit) a fost scrisa nu se cunoaste exact, insa ideeile de acolo reprezinta cel mai vechi sistem esoteric/mistic al evreilor, unde se face referinta la calculele mistice (Gematria, Notaria, Themuria, conform Kircher), si au o anumita corespondenta cu alte sisteme antice precum cel egiptean sau cel hindus. (despre vechimea Kabbalei vezi Papus si Adam Franck, cartea celui dintai fiind numai buna pt inceput) De aceea mi-am persmis sa fac respectivele afirmatii referitoare la traditia ebraica si Isus. insa imi dau prea bine seama acum ca aceste interpretari nu prea isi au locul pe wikipedia (sau pe nici o enciclopedie care se vrea pentru mase -de fapt, enciclopedie pentru mase este deja un pleonasm) din cauza caracterului lor ocult/esoteric si ca am fost destul de nesabuita cand mi-am permis sa deschid asemenea discutii. eh sa zicem ca mi'am invatat lectia. cat priveste articolul, ma voi uita inca odata peste el sa vad cum a mers cu referintele. am devenit deja curioasa :) daca observ ceva neinregula, anunt. IleanaCosanziana 18 martie 2007 23:07 (EET)

Mai am o obiecţie: :) Păi dacă ajungem aşa departe, nu afirmăm decât că orice are legătură cu orice, şi atunci de ce să mai scriem articole? Mai bine facem Wikipedia să constea într-un singur articol care să cuprindă tot... :) Totuşi, în înţelesul uzual, termenul de Kabbala se referă la mistica iudaică ezoterică apărută în sec. XII. Dacă Dv. cuprindeţi sub denumirea de Kabbala şi mistica Merkava, Sefer Yetzira etc., atunci trebuie să discutăm mai întâi despre definiţia Kabbalei.

Zoharul, scris prin secolul XII, este acceptat de catre majoritatea evreilor haredi (cei mai conservatori) drept reprezentarea misticii Merkavah (dupa cum ati numit-o dumeavoastra) la care se face referinta in textele Talmudice, deci, chiar si conform definitiei dumneavoastra a Kabbalei, Zoharul se integreaza termenului de Kabbala. Cat priveste scrierea Sepher Yetsirah, nu o cuprind eu. Toti cei citati mai sus, Adam Franck, Eliphas Levi, Isidore Loeb, Molitor, etc -toti acestia si nu numai o considera drept unul din cele doua texte fundamentale ale Kabbalei, or, avand in vedere ca aceasta scriere este atribuita, in mod traditional, lui Avraam, va veti putea da seama si dumneavoastra de vechimea, nu neaparat a scrierii, dar a ideilor exprimate de catre mistica iudaică ezoterică apărută în sec. XII (apropo, aceasta mistica la care faceti dumneavoastra referire a apărut in sec. XII, de fapt, datorita transpunerii in scris -nu pot sa spun transcrierii- a Zoharului). Si inca un lucru: ce trebuie sa presupunem ca facea tribul lui Levi pana-n secolul XII? Taia frunze la caini? :) nu voi intra in detalii referitor la functia incredintata de catre Moise tribului Levi si ce legatura are acest lucru cu mistica iudaica, ci voi cita doar ce e scris pe versiunea in engleza a wikipediei: Jewish forms of esotericism did, however, exist over 2,000 years ago. Ben Sira warns against it, saying: "You shall have no business with secret things" (Sirach iii. 22; compare Talmud Hagigah 13a; Midrash Genesis Rabbah viii.). IleanaCosanziana 25 martie 2007 01:15 (EET)

După mine, într-o enciclopedie trebuie scrise liniile generale despre un subiect, care dau o imagine de ansamblu şi care să-i dea cititorului trimiteri pentru eventuale aprofundări. Părerile aparte, singulare, trebuie prezentate explicit ca atare şi, de obicei, într-un articol de enciclopedie, ele apar numai dacă au avut influenţă însemnată în legătură cu tema respectivă. Eu aş putea să zic că şi mistica Merkava se înscrie într-un curent mai larg, cel apocaliptic, dar atunci ajungem la ce spuneam: totul e legat de tot.

perfect de acord. într-o enciclopedie trebuie scrise liniile generale despre un subiect. de aceea am si spus (vedeti comentariul meu de mai sus) ca imi pare rau ca am deschis subiectul, gandindu-ma la interpretarea esoterica a actului de exorcizare -pentru ca nu se poate aprofunda subiectul folosind doar datele prezentate intr-o enciclopedie, iar, cum aprofundarea unui subiect poate duce la necesitatea intelegerii lui din punct de vedere esoteric, mi-am zis ulterior ca ce as fi vrut eu sa explic nu isi are locul in articolul dumneavoastra. poate intr-un articol separat.IleanaCosanziana 25 martie 2007 01:15 (EET)

Revenind la exorcism, articolul meu (care se referă DOAR la exorcism, nu la Kabbala, mistică etc.) îl tratează ca rit creştin. Dacă doriţi, puteţi, evident, adăuga o secţiune referitoare la exorcism în tradiţia iudaică. Sau de ce nu scrieţi despre Kabbala? Dar altfel, creştinismul e străin de departajările între "mase" şi "iniţiaţi" pe care le sugeraţi şi care, într-adevăr, apar prin alte tradiţii religioase. Dacă pe la teologi creştini găsim asemenea idei (elite spirituale etc.), ele se îndepărtează de poziţia autentică şi de obicei prezintă doctrine străine de creştinismul însuşi (v. sincretismele din toate timpurile, începând cu gnoza).--wt 19 martie 2007 08:06 (EET)

In crestinism, initiatii sunt preotii. Evident, la cristinii reformati, prin Martin Luther, care considera ca oricine poate citi/interpreta Biblia, nu exista o departajare între "mase" şi "iniţiaţi" pentru ca se desfinteaza institutia preotiei (avem pastori...). :) IleanaCosanziana 25 martie 2007 01:15 (EET)

Tăbliţele de la Sinaia. Monedele Sarmis

Citind articolul pe care îl scrieţi, am remarcat ca faceţi referire la "monede dacice tip Maia şi Sarmis". NU EXISTA asa ceva, puteti consulta bibliografia de specialitate, în special monumentala "Monedele geto-dacilor" de C-tin Preda (1973). Dacii nu au bătut decât monede de argint (drahme si tetradrahme) şi aur (kosoni), nu au bătut nimic din bronz.

Pe de alta parte, afirmaţia ca o monedă de 20 lei 1868 valorează 10 000 euro, este destul de departe de adevăr. Simple speculaţii de ziarist! Cunosc numismaţi care ar plăti bucuros de 4 sau 5 ori suma menţionată, însa pâna acum nicio astfel de monedă nu a fost oferită la vânzare printr-o licitaţie publică.

Succes în continuare!

Utilizator:krokodilu

Ok. recunosc. nu sunt (inca) numismat de profesie. ci, mai degraba, imi place sa fac sapaturi. in sensul stiintific al cuvantului. ÎNSĂ, as dori sa insist asupra unor aspecte:

1. tot ceea ce este scris cu italice in articolul Tăbliţele de la Sinaia reprezinta text citat, pur si nealterat, iar fiecarui citat ii este specificata sursa, prin referinta, la sectiunea Note. asadar, sintagma folosita de dumneavostra mai sus, si anume articolul pe care îl scrieţi, prin care ati facut referire la articolul Tăbliţele de la Sinaia, nu este o sintagma tocmai fericita pentru ca lasa loc ambiguitatii (n-am inventat eu monedele, acestea sunt mentionate intr-o sursa importanta pentru subiectul tablitelor, tocmai pentru ca ea este prima, cronologic vorbind, si, desi aparuta in perioada comunista, este publicata intr-un loc obscur, aproape sub forma unui samizdat caruia nu ii poti imputa mari lucruri, decat poate insuficiente dovezi -sa nu uitam cuvantul cheie folosit in articol "traditie"). dupa cum am spus mai sus, mie doar imi place sa fac sapaturi si eventual sa pun informatiile descoperite in cadrul sapaturilor cap la cap cu cea mai onesta, dezinvolta si fireasca logica posibila omului rational si neutru (care nu are nici o legatura cu perioada comunista sau cu tipica abtinere de la a mentiona anumite date importante, as dori sa adaug. sunt destul de tanara. cu doi trei ani mai invarsta decat moartea lui ceasca :P).

2. articolul "meu" nu este pe departe exhaustiv. despre tablite se pot scrie carti. (de fapt, s-a scris una numai cu privire la originea lor. as indrazni sa o consider exhaustiva, cel putin din perspectiva prezentarii ipotezelor. o gasiti aici :P ) dupa cum vedeti, nici n-am apucat sa scriu ceva considerabil la sectiunea "incercari de descifrare a inscriptiilor" (mai trebuie sa imi mai vad si de algoritmi optimizati- adica de viata cotidiana :P), desi s-au facut cateva demersuri in acest sens demne de luat in seama.(sunt in proces, lent, de a scrie despre respectivele demersuri)

Acestea au fost lucrurile pe care am tinut sa le subliniez in legatura cu articolul pe care îl scriu. :) cat priveste sentinta dumneavoastra, Dacii nu au bătut decât monede de argint (drahme si tetradrahme) şi aur (kosoni), nu au bătut nimic din bronz, care cu siguranta trebuie sa fie a unui exepert, sa o luam metodic:

1. cine zice ca monedele de tip Sarmis/Maia ar fi fost de bronz? citatul spune "monede de aur şi de bronz". :)

2. e adevarat ca, initial, cand am copiat citatul, cautasem doar vag despre aceste monede si nu gasisem prea multe lucruri, insa, datorita sesizarii dumneavoastra, am inceput sa fac sapaturi mai serioase. :P iata ce am descoperit:

The archaic coins of Dacia, the Armis Series.

1. The coins with the legend ARMIS and SARMIS BASIL (eus)

The existence of some ancient coins with the legends ARMIS and SARMIS has been known to the archaeologists and historians of Transilvania even around the end of the 16th century. The specimens mentioned by the authors from across the Carpathians are the following:

1. A silver coin, about which the Transilvanian archaeologist Steph. Zamosius (16th century) reports that because of its age it was so faded that only a few letters could me made out, and even those barely (Benko, Transsilvania, Ed. 1778, p. 10: “numisma argenteum, annis ab hinc plus quam 160 Zamosio in Dacia visum, ita tamen vetustate detritum, ut paucas leteras graecas, easque abrasas haberet: ARMIS SILE”). It seems that Troester writes about the same coin (Dacia, Nuernberg, 1666, 129: “Da auch dieses Koniges Sarmitz Muntz noch gefunden wird, mit der Uberschrift SARMIS BASILEYS…”). Soterius (18th century) also mentions that the coin of Sarmis had as emblem a boar with an arrow in its mouth (Schmidt, Die Geten und Daken, p. 60).

2. A gold coin discovered in 1826 on the ploughed fields at Turda. Obverse: a man’s head with a beard; the legend ARMIS BASIL(eus). Reverse: The perspective of a vast citadel with walls built of fashioned stone; before the gate is the sign of the swastika, as is often seen on the ceramic from Troy; on right is seen the half figure of an ox with its head lifted upwards.

3. A gold coin discovered in 1826 at Turda. Obverse: A man’s head with two faces, without epigraphy. Reverse: a tortoise, whose fore legs are partly confounded with two letters from the legend SARIMS BASIL (eus).

4. A coin of gold (Transilvanian quality), which around 1848 was in the collection of Count Eszterhazy from Vienna, discovered, as the archaeologist Neigebaur says, at Gradisce (Sarmizegetusa) in Transilvania. About this coin Neigebaur had made a communication at the meeting of the Archaeological Institute of Rome at 4 Febr. 1848. This coin had the legend: SARMIS BASIL and as symbol a tortoise. Its diameter was 1” and its thickness 1/4” (Neigebaur, Dacien, p. 39).

5. A gold coin representing: Obverse: A head with the legend SARMIS BASILEOS. Reverse: A temple having inside an altar, on which burns a fire; on one side a human figure, on the other a donkey, and two knives on the lower part (Arneth, Sitz.-Ber. Akad. d. Wiss. Phil-hist. CI. VI.B. 307).

6. A coin of silver. Obverse: A head with two faces, in about the way in which is represented Ianus. Reverse: SARMIS BASIL. A tortoise on which is seen a shield and on the shield a lance. On both sides there is the letter S (Arneth, Sitz.-Ber. Ibid.).

7. Another coin which belongs to this group is today in the collections of the museum of Gotha and represents a head with two faces, while on the obverse it bears a monogram, which seems to be (Kenner, Wien, Num. Zeitschr, XXVII B, 71). This monogram might contain the letters AP. AG. (‘Armas agator). The last word, with the meaning of dux, is the Homeric epithet of Hermes or Armes (Hymn. In Merc. V. 14, Cf. Pausanias, VIII. 31. 7).

Imaginile (care de altfel se gasesc si pe alte siteuri, dar care siteuri nu se prea obosesc cu bibliografii etc si pe care le-am ignorat din start) si contextul de unde am luat acest pasaj, aici (da, e cartea lui Densusianu, ma rog.)

Acum, sa vorbim putin de surse: cartea mentionata de dumneavoastra, n-am citit-o, e drept (poate imi veti prezenta dv. argumentele domnului C-tin Preda conform carora nu exista monede Sarmis), este scrisa in secolul trecut, cat despre sursa mea (Steph. Zamosius - l-am gasit pana acum in mai multe locuri, caut textul original) este din sec. XVI. hmmm. asta-i doar o mica parte din ce am gasit. poate voi scrie un articol si despre ele. :P Iar, cat despre adevarata valoare a unei monede de 20 lei 1868, nimic nu m-ar bucura mai mult decat sa stiu ca acele monede sunt si mai valoroase! va invit chiar sa modificati informatia direct din articol, asta daca aveti si surse referentiabile... :) va multumesc pentru observatii. IleanaCosanziana 26 martie 2007 23:10 (EEST)

Utilizator:krokodilu M-aţi combătut cu afirmaţia: "1. cine zice ca monedele de tip Sarmis/Maia ar fi fost de bronz? citatul spune "monede de aur şi de bronz". :)" Cred ca aţi inteles greşit: nu afirmă nimeni că acele monede ar fi fost dintr-un metal sau altul. Pur si simplu vă informez că nu există astfel de tipuri de monede dacice. Nu există nici alte tipuri (indiferent de pseudo-denumirea mitologică folosită) care sa aibă reprezentările zeităţilor Maia sau Sarmis. Am căutat inclusiv pe siturile de specialitate (www.coinarchives.com, www.wildwinds.com etc)si nimic-nimic. Lucrările citate de dvs sunt într-adevar vechi şi respectabile, dar nu conţin date credibile despre numismatica dacica. Aţi văzut vreo astfel de monedă? Puteţi posta vreo poza? Nu ma refer aici la schiţele lui Densuşianu, lucrarea sa nu este nici stiinţifică nici credibilă.

Cu respect, Krokodilu

Concurs de scriere

Salut! Felicitări pentru articolul scris şi pentru premiul obţinut la concurs! Acum este rândul tău să ţi-l alegi de aici. Numai bine!--— KlaudiuMihăilă ^Mesaj 6 aprilie 2007 22:07 (EEST)

Bună! Este din nou rândul tău să îţi alegi premiul! — KlaudiuMihăilă ^Mesaj 11 aprilie 2007 00:03 (EEST)

Felicitări

Un debut fulminant şi o activitate de apreciat. Sper să am plăcerea a citi cât mai multe dintre articolele tale. Succes în continuare. --Rebel 11 aprilie 2007 02:44 (EEST)

saru mana. chiar are efect. ar trebui sa ma dai drept exemplu de utilizator care considera ca "felicitarile/multumirile" legate de activitate sunt bine venite. (asta ápropos la pagina ta de discutii) :)IleanaCosanziana

Cercetare originala

Nu vreau sa te fac sa iti pierzi entuziasmul dar nu uita te rog ca wikipedia are doua politici clare: fara cercetare originala si informatii verificabile. O enciclopedie nu este un jurnal stiintific. Rolul ei este de a rezuma lucruri deja publicate si "batute". Ma refer in special la articolul Basarabii... Stiu ca partea cea mai controversata, cea referitoare la ascendenta nu tu ai publicat-o, dar: revezi-ti un pic sursele. Brezeanu, Djuvara si Vassary au batut problema in lung is in lat si originea cumanica (sustinuta indirect si de lucrarile lui Daniel Barbu) este "mainstream"-ul. Asta nu inseamna ca nu poti da si alte teorii, dar nu trebuie sa fie teoriile tale, nu pe wikipedia.Plinul cel tanar 11 aprilie 2007 10:33 (EEST)

de abia m-am apucat sa lucrez la el. ce ciudat. pana acum de ce nu a tipat nimeni in privinta articolului? de ce nu s-a sesizat nimeni ca articolul nu are referinte de loc? fix cand m-am apucat sa pun referinte, atunci a trebuit sa spuna cineva ca e cercetare originala :| that makes me wanna go emo :) IleanaCosanziana 11 aprilie 2007 16:44 (EEST)

M-am inregistrat eu la wikipedia intre timp, probabil asta e motivul. Consider ca este rusinoasa catitatea de pseudo-istorie disponibila la wikipedia in romana fata de calitatea articolelor de istoria romaniei de pe cea in engleza. Asa ca am inceput o mica vanatoare.Plinul cel tanar 11 aprilie 2007 16:55 (EEST)

de fapt, intrebarea mea se referea la un admin: de ce nu s-a sesizat un admin?IleanaCosanziana 11 aprilie 2007 17:15 (EEST)

Hmm, să zicem că un administrator "intervine" pentru a preîntâmpina o „vărsare de sânge.” Văd că sunteţi deschişi şi înţelegeţi umorul. Eu cel puţin ştiu că nu este treaba administratorului de a fi cenzorul unui articol, adică să spună aşa e bine aşa nu e. La ce mă refer : eu unul nu mă pot pronunţa dacă un articol este cercetare originală decât dacă mă pricep puţin la acel subiect. De aceea în cazul unui articol suspect de "cercetare" se poate pronunţa oricine se pricepe, dar îşi argumentează motivele pe baza unor surse. Discuţiile ulterioarea se desfăşoară ulterior pe baza acelor surse. Deci, nu aşteptaţi un administrator să intervină, deschideţi subiectul pe pagina de discuţii şi expuneţi-vă motivele. Dacă ies scântei atunci apelaţi la un administrator care să "modereze" (deşi dacă omul nu se pricepe, va face apel la logică şi de multe ori la Google). Părerea mea. Elerium | Mesaje către Elerium. 12 aprilie 2007 17:27 (EEST).

Concurs

Buna Cosanzeano! Te rog sa imi trimiti prin email adresa postala, pentru a-ti putea trimite cartile. Multumesc mult,--Emily | ✍ 13 aprilie 2007 19:13 (EEST)

Mircea Eliade, Zalmoxis, Gebeleizis

Acum vreo două săptămâni am găsit două articole, Zalmoxis şi Gebeleizis, unde contribuţiile tale sunt reproduceri (cu excepţia câtorva parafraze şi omisiuni, textul este copiat) din cartea lui Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Conform regulamentului respectivele texte trebuie justificate sau eliminate. În mare parte eu mă gândesc să readuc articolele la o versiune precedentă, încercând să păstrez modificările care nu sunt legate de informaţia care va fi eliminată. Înainte de a acţiona îţi aştept sugestiile sau obiecţiile. Daizus 29 mai 2007 20:31 (EEST)

pe de-o parte, eliade e zeul. n-ai cum sa il parafrazezi.:P (eliade worshiper--->)IleanaCosanziana 3 iunie 2007 01:06 (EEST)

pe de-alta parte, mai vazusem copy pasteuri din diverse carti pe versiunea in engleza. am asumat ca e o practica trecuta cu vederea. si mi-am zis sa nu fac lucruri care ar putea fi interpretate drept atac la user. in orice caz, observatiile tale imi par out of place avand in vedre ca insusi textul din istoria religiilor e refrazarea si rezumarea unor alte carti/studii ale lui eliade, on the one hand, si ca ce am scris eu in respectivele articole e refrazat, rezumat, scris cu italic citatele evidente si/sau (anumite parti) trecute cu vederea, on the other hand. de dragul ortodoxiei tale metodologice (ca sa nu o numesc peiorativ sau, cel putin, cum merita ea de fapt), in loc sa mi scriu tema la istorie pt maine, rerefrazez & rerezumez articolele (adica ce trebuia sa faca un utilizator care are spirit de apartenenta la grupul wikipedistilor romani si care nu este contra eforturilor unui alt wikipedist roman). ar trebui sa mi dai o bomboana pt asta. una goth. or a heartshaped bat one would be just fine, thank you. sau poate ai putea sa mi te-nchini? -glumesc/ironizez in stil propriu stilul pe care (am inteles eu) il aborda Rebel initial, in asteptarea lui de a primi multumiri pentru eforturile depuse. :) IleanaCosanziana 3 iunie 2007 01:09 (EEST)

Plagiatul este sancţionat şi pe ro.wp şi pe en.wp dar şi în afara Wikipediilor. Dacă vezi un caz, nu înseamnă că este permis, ci doar că nu a fost raportat la cine trebuie (din diverse motive: ignoranţă, complicitate - voită sau din comoditate, etc.) Plagiatul înseamnă copierea fără a avea o încuviinţare din partea autorului (sau, mai general, a celui care deţine drepturile de autor). Eliade avea dreptul să copieze din Eliade şi chiar mai mulţi autori o practică (în general monografiile apar după o serie de studii). Opţiunile pentru noi sunt citarea sau rezumarea. Copierea nu este o opţiune. Daizus 3 iunie 2007 22:27 (EEST)

/me feels there's a hidden point to what he's saying. doesn't want to get it. ignores & moves on /me ok. am inteles de ce ai sters partea cu izvoare istorice (ie aveai chef, face parte din campania ta etc etc. i'm down with it. o rescriu), dar de ce ai sters explicatia mea (foarte coerenta imo) la fragmentul care e citat imediat dupa din eliade? ti se pare ca e redundanta? eu zic ca nu e. unii oameni nu obisnuiesc sa citeasca citate. si prefera sa urmareasca doar vocea wikipediei... IleanaCosanziana 4 iunie 2007 01:29 (EEST)

Explicaţia ta am şters-o din mai multe motive (pe care le-am enumerat într-un comentariu). De exemplu „Eliade observă, de asemenea, şi coerenţa în legenda relatată de Herodot, coerenţă determinată de integrarea sau, respectiv, interpretarea tuturor informaţiilor strânse despre zeul dac din, respectiv, în perspectiva pitagoreică.” este o formulare greoaie (dacă nu chiar greşită - vezi acel „respectiv” care apare de două ori) şi care nu reflectă ce spune Eliade. Cine a strâns „informaţiile”? Cine le-a interpretat? (Eliade oricum vorbeşte doar de integrare în acel pasaj, ce anume din text te-a facut să ajungi la această formulare şi de ce). Nici „Asocierea involuntară sau intepretarea voluntară” nu am regăsit-o în text. „Interpretarea voluntară” chiar riscă să fie un pleonasm. Daizus 4 iunie 2007 02:00 (EEST)

in dictionarul religiilor scris atat de eliade cat si de culianu, la sectiunea zalmoxis, se incepe cu "interpretatio graeca". intr-adevar partea aceea scrisa de mine e mai greu de urmarit pentru unii. altii mai snappy cred ca ar considera graba ta de a sterge chestii scrise de mine (inainte de a cere explicatii si d ea prezenta motivul stergerii lor) ca o forma de atac la user. not me though. i'm ok with your manifestations. IleanaCosanziana 14 iunie 2007 06:10 (EEST)

În articol (urmărind IICR, II, 179) se afirma coerenţa legendei lui Zalmoxis într-un spaţiu spiritual pitagoreic (de aceea era accentuată integrarea, pentru a justifica această afirmaţie), în timp ce în Dicţionarul Religiilor (32.4.1) se spune că interpretatio greaca îl încadrează pe Zalmoxis în categoria iatromanţilor (cu trimitere la 16.3.2 unde printre ei figurează şi Pitagora, dar nu văd niciunde că această interpretare s-ar face „din perspectivă pitagoreică” cum presupun că ai încercat să afirmi). Dacă vrei să reuneşti aceste două afirmaţii într-o singură frază, atunci explică-mi construcţia ei. Fraza aşa cum este scrisă are cel puţin două erori supărătoare (folosirea greşită a lui „respectiv” şi inversarea dintre „în” şi „din”) şi încă nu pare susţinută de sursele pe care le-ai invocat.

Modificarea articolelor (inclusiv ştergerile) nu sunt WP:FAP - acesta este scopul acestui proiect, ca articolele să fie construite prin efort comun. Nu trebuie să am acordul tău pentru a o face. Încerc să îţi dau şansa să rescrii materialele în care ai investit timp şi muncă (ţi-am acordat mai mult de o săptămână - cât cere regulamentul - pentru a înlătura/justifica plagiatul), dar n-am să aştept la nesfârşit. În acest caz am şters materialul necorespunzător (plagiat sau care conţinea cercetare originală - în raport cu sursele specificate - sau alte erori grave) după ce am aşteptat să răspunzi şi să modifici articolele respective. Te rog să citeşti şi en:WP:V: „Any edit lacking a source may be removed, but editors may object if you remove material without giving them a chance to provide references. If you want to request a source for an unsourced statement, consider moving it to the talk page.” dar şi „Jimmy Wales, founder of Wikipedia, has said of this: "I can NOT emphasize this enough. There seems to be a terrible bias among some editors that some sort of random speculative 'I heard it somewhere' pseudo information is to be tagged with a 'needs a cite' tag. Wrong. It should be removed, aggressively, unless it can be sourced. This is true of all information, but it is particularly true of negative information about living persons."”. Daizus 14 iunie 2007 11:49 (EEST)

i think i'm gonna name you... satan. yup. gata. te-am poreclit. acum ma simt mai bine dpdv psihanalitic. <---- asta pt ca am vazut ce ai facut la gebeleizis.  :| i'm sure there's a better word for it. un termen pt a exprima your fallacy. dar am writer's block at the moment. :) IleanaCosanziana 4 iunie 2007 01:37 (EEST)

Nu te mai juca cu numele altora, citeşte WP:FAP. Daizus 4 iunie 2007 02:00 (EEST)

Apel la calm

Dragilor, afară-i cald, terasele se împânzesc, parcurile-s verzi.. Toate condiţiile pentru îngheţată. N-am putea să fim mai receptivi şi înţelegători? Şi nu mă refer la o persoană anume :) --Rebel 14 iunie 2007 12:26 (EEST)

Întâlnirea de la Bucureşti

Sărut mâinile. În data de 4 august ne-am planificat o ieşire la terasă undeva prin Bucureşti. Ne-am bucura dacă ne-ai însoţi. Găseşti detalii suplimentare la Wikipedia:Întâlniri. Numai bine. --Rebel 25 iunie 2007 03:38 (EEST)

Modificare YHWH

Am produs modificări la intrarea YHWH. Anunţ de aceea principalii contributori la această pagină.

Remus Octavian Mocanu Remus Octavian Mocanu 13 iulie 2007 18:29 (EEST)

Absenţă

Sărut mâinile. Sper că o să rămâneţi cât mai mult timp alături de noi. --Venator 20 august 2007 02:52 (EEST)

Reuniunea Wikipediştilor

Bună seara! Pe 17 mai 2008 se organizează o nouă întâlnire a wikipediştilor. Eşti invitat să participi. Pe curând!--FeodorBezuhov | Discuţie 24 aprilie 2008 20:29 (EEST)

Wikia România

Wikia România doreşte să devină o enciclopedie vastă, despre ţara carpato-danubiano-pontică. Vrem ca acest proiect să vină în ajutorul tuturor. Dacă acesta va avea succes, ne propunem să îl traducem în limba engleză pentru informarea străinilor! Dacă doriţi să contribuiţi la extinderea proiectului, sunteţi binevenit pe site-ul Wikia România. Wikia România are nevoie de voi! Nu ezitaţi să ne ajutaţi în dezvoltarea acestui proiect! Vă aşteptăm Andynomite 20 mai 2008 21:00 (EEST).

WikiProiectul Dacia

Bună! Bazat pe articolele la care ai contribuit, se pare că ești interesat de Dacia antică. Te invităm la Proiectul Dacia!

--Codrin.B (discuție) 2 ianuarie 2011 05:42 (EET)

Drepturi de autor poză călușar

Bună,

Am găsit poza ,,Portul național de Călușeri(http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Calusar.jpg) și doresc să o modific și să o folosesc ca element grafic într-un proiect. Am vrut înainte să te întreb de unde provine pentru a nu încălca anumite drepturi de autor, am văzut că tu ai uploadat-o acum ceva timp. Pe wiki era pusă în domeniul public când am descărcat-o, dar ar fi folositoare și o confirmare din partea ta.

Mulțumesc