Sattila

Bun venit!

Vă mulţumim că v-aţi înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veţi avea multe nedumeriri şi întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem şi ce nu putem scrie în ele, şi aşa mai departe. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsaţi aici) pe care vă recomandăm s-o citiţi. De asemenea puteţi să ne întrebaţi la Cafenea. Nu vă fie teamă de greşeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii aţi dori să contribuiţi? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveţi o pasiune aparte. Aveţi la dispoziţie propria pagină de utilizator (vedeţi sus de tot unde scrie Sattila) în care să vă prezentaţi pe scurt dacă doriţi.

Ca să vă semnaţi simplu — doar în paginile de discuţii, nu şi în articole — scrieţi la sfârşitul mesajului patru tilde ~~~~ şi Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură şi dată.

Vă aşteptăm cu primele contribuţii! --Rebel 12 mai 2006 20:24 (EEST)

Cluj

Dragă Attila, chestia cu "mai aşteptaţi 50 de ani" mi se pare de prost gust. Mi-ar părea rău să crezi că toţi românii sunt ca Gheorghe Funar. Personal mă bucur că în Cluj există o atât de mare diversitate culturală, lingvistică, confesională etc. şi mi-ar plăcea să cred că pluralismul transilvan va continua să existe la Cluj mult şi bine. În rezumat, mă bucur că în Cluj trăiesc şi maghiari şi te asigur că nici nu doresc şi nici nu mă bucur dacă numărul (sau procentul) lor scade, de aceea afirmaţia cu aşteptatul mi se pare nepotrivită. Sau poate nu înţeleg prea bine sensul propoziţiei. La cine anume te-ai referit? --Mihai Andrei 23 februarie 2006 17:58 (EET)

Pentru Mihai Andrei: Dragă Mihai, remarca acidă era adresată lui Vlad, care a modificat de la sine putere numărul maghiarilor din Cluj de la 60.000 la 50.000 (vezi istoricul articolului despre Cluj). Numai că el nu este singur, dovadă şi discursul isterico-naţionalist tot mai pronunţat al primarelui Boc. Nici prin cap nu-mi trece să spun că toţi românii ar fi naţionalişti: dealtfel, linia de demarcaţie nu este între români şi maghiari, ci între populiştii şi liberali (ca gândire). La urma urmei, tot aşa cum eu nu scriu că la Cluj am fi 70.000 de maghiari (ce rost ar avea, dacă tot 60.000 suntem în realitate?), aştept ca nici alţi să nu ne "micşoreze". Poate o fi asta o "sensibilitate specific minoritară", dar să ne respectăm sensibilităţile! --Sattila 26 februarie 2006 11:11 (EET)

Secui

Ai modificat paragraful de la inceputul articolului Secui dupa cum urmeaza:

Secui, în trecut şi săcui (în maghiară Székelyek), este denumirea etnografică şi populară a populaţiei de limbă maghiară din judeţele Covasna, Harghita (exceptând pe ceangăii din Ghimeş), Mureş (exceptând pe maghiarii din Câmpia Transilvaniei) şi Braşov (exceptând pe ceangăii din Bârsa). Pe lîngă ei, se autodefinesc ca secui şi locuitorii de limbă maghiară a câtorva sate din judeţul Sibiu.

Problema e că, spre deosebire de ceea ce scri tu, chiar maghiarii din Campia Transilvaniei din jud. Mures se definesc ca "secui". Vezi de ex. text in bold letters

http://varga.adatbank.transindex.ro/?pg=1&megye=MS&nev=Mez%F5cs%E1v%E1s%20k%F6zs%E9g

Ceuaşu de Câmpie (Ceuaşu de Câmpie, MS, com.) Mezőcsávás.

1. Név: 1839 Tsávás; 1850, 1857, (O.T.) Csávás; 1863 Csávás, Maros, v. Mező; 1873, 1880 Csávás (Mező-); 1890 Mező-Csávás; 1920 Cevaş; 1930 Ceuaşul-de-Câmpie. # Névvált. 1839 Csávás, Mező-Tsávás, Csovás; 1863 Csovás. # Nemz. 1839 székely, oláh. # Közigazg. 1839 Maros-Szék, Sámsondi j.; 1850 Udvarhelyi katonai ker. Marosvásárhelyi krz. Mezőkövesdi alkrz.; 1857 Marosvásárhelyi ker. Mezőmadarasi j.; (O.T.) Udvarhely (Székelyföld) tvh. Maros-Vásárhelyi ker.; 1863 Marosszék, Alsó ker. Sámsondi j.; 1873 Maros szék, Mező-Sámsondi j.; 1880 Maros-Torda vm. Marosmenti j.; 1890-1910, 1941 Maros-Torda vm. Marosi felső j.; 1920 jud. Murăş-Turda, p. Murăş de sus; 1930 jud. Mureş, p. Mureş; 1956 R. Autonomă Maghiară, r. Tîrgu-Mureş; 1966 R. Mureş-Autonomă Maghiară, ua. com. Ceuaşu de Cîmpie;

Deasemenea care sate (numeste-le te rog) exact din jud. Sibiu revendica origine secuiasca? Doar de curiozitate. Trebuie sa fim foarte atenti la capitolul "acurateţe" fiindca vreau sa propun articolul sa devina "articol de calitate".

Ugo 22 februarie 2008 20:47 (EET)

P.S. Ce parere ai de articolul pe care tocmai l-am initiat: Tarcani? Mit szols a Tarkanyokrol? Lasd az en Tarcani cikkem!

Precizare

Gaborii si secui iudaici din Bezid AU ACEEAŞI religie sambotista!

vezi

articol

Ugo 5 martie 2008 23:05 (EET)

Szia, Ugo,

Îmi pare rău că trebuie să te contrazic, dar între "szombatos székelyek" şi gaborii adventişti (szombatista) nu este nici o legătură, vezi linkul de mai jos, din care citez: " A Szombatista (hetednapos) adventista gyülekezet az adventisták egyik ágaként keletkezett a XIX. században. Alapítója Joseph Bates, népszerűsítője James Withe és felesége voltak. Sem teológiájuk, sem szervezetük nem azonos az előzőekben tárgyalt erdélyi szombatosokéval." [1]. Deci "szombatos" este o religie (sectă) apărută în sec. XVI care neagă natura divină a lui Isus (ca şi unitarienii, dealtfel), şi în plus pentru ei Biblia se rezuma doar la Testamentul vechi. Din această cauză pot fi numiţi pseudo-iudaici (adică evrei nu prin sânge, ci prin credinţă, cum erau odinioară kazarii), adevărat, nici asta nu le-a salvat de la deportare în timpul nazismului. Gaborii sunt sâmbotişti (szombatisták), care este o sectă din secolul XIX, şi care crede în Sfânta Treime. Articolul Szombatosok din wikipedia maghiară este fundamental greşit cu privire la gabori, şi ar trebui refăcut dinj temelie. --Sattila 6 martie 2008 10:54 (EET)

Şi o lucrare de specialitate despre religia gaborilor: Simon Zoltán: „Szappan és víz”. A karácsonfalvi cigányság vallásos életének vizsgálata a Hetedik Napot Ünneplő Adventista Egyház térnyerésének tükrében. [2]. Ei sunt adventişti de ziua a şaptea, adică sâmbotişti (szombatista), faptul că ei autodenumesc religia lor ca Szombatos, e altă mâncare de peşte.--Sattila 6 martie 2008 11:29 (EET)

Văd ca ai "intervenit" deja cu bisturiul la hu.szombatosok :-) Na most mar mindegy. Atâta doar ca tocmai văd ca un alt articol, respectiv http://hu.wikipedia.org/wiki/Gáborok

sustine aceeasi teză:

Egyes források szerint az eredetileg Havasalföldi cigányok kelderás (căldărari vagy căldăraşi) [1] [2]törzséhez tartoznak, mások szerint, a gáborok eredetileg szombatosok iletve zsidó származású “jenisek” voltak. :Főképp Marosvásárhelyen és környékén, illetve más erdélyi és partiumi városokban és környékükön élnek. Nagyon szigorúan ragaszkodnak nyelvükhöz és hagyományaikhoz.

A gáborok extrém módon hagyományőrzők (kb. mint a lubavicsi haszid zsidók), a férfiak feketében járnak, széles karimájú kalapjuk, nagy bajszuk és óraláncuk van. Hagyományosan bádogozással foglalkoznak. Nagyon sokan viselik közülük a Gábor családnevet vagy annak valamilyen változatát és maguk közt egy cigány nyelvjárást beszélnek. Az úgy nevezetű szlovák Gaburik cigányok Borsodban élnek.

E importanta precizarea de mai sus fiindca unii susţin -pe baza cutumelor mentionate mai sus- că gaborii ar fi o ramura deznationalizata a evreilor...crestinati de circumstanţă, si nu intamplator adoptand adventismul de ziua a :saptea fiindca aceasta religie nominal crestina le permitea sa-si pastreze sambata, sau Sabath-ul iudaic, ca zi nelucratoare...

Aidoma Doenmeh-ilor, gaborii sunt cripto-iudaici, atata doar ca Doenmeh-ii s-au islamizat in timp ce gaborii s-au crestinat a la neoprotestantism.

( Vezi daca vrei http://en.wikipedia.org/wiki/Doenmeh ) Ugo 6 martie 2008 22:38 (EET)

Vezi deasemena text

Az általam megismert családok minden szombatra alaposan felkészültek, csütörtökönként és péntekenként nagymosást rendeztek, kitakarították a házat és ebédet készítettek szombatra. Gyakran kértek, hogy szombaton fényképezzem le őket, mert úgy mondták, olyankor minden tiszta és rendezett. A fiúk már fiatalon, tíz éves koruk körül megkapják saját kalapjukat. Állításuk szerint a zsidóktól vették át ennek a fajta kalapnak a viseletét, ezért „zsidókalapnak” is nevezik. Egyik adatközlőm elmondta, hogy „a zsidókat szeretjük, tőlük vettük át ezt a kalapot, amit hordunk. És tőlük loptuk a kereskedelmet. Régen tőlük vásároltunk fel árut reggel, vittük eladni és este kifizettük, amit eladtunk. Velük nem jó üzletelni, mert ugyanolyan ravaszak, mint mi. A zsidót nem lehet átverni. Azért olyan gazdagok.” Ugo 6 martie 2008 22:49 (EET)

Mersi pentru linkul "Sapun si apa"

Vezi şi interesantele comentarii ale lui Feri, mare cunoscător al chestiunii turano-turcice etc. [3] Ugo 8 martie 2008 20:22 (EET)

■ Testul v-a fost anulat

Testul dumneavoastră de la pagina Ceangăi a funcţionat, dar a fost anulat. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiţi groapa cu nisip. Vă invităm să citiţi şi pagina de bun venit pentru a afla cum puteţi contribui la enciclopedia noastră. Mulţumim. Victor Blacus (discuţie) 18 ianuarie 2010 19:18 (EET)

La Wikipedia în limba română, nu are sens o legătură către acest site. Vă sugerez să-l introduceţi în articolul respectiv în limba maghiară (n-am cercetat dacă acest articol există şi dacă această legătură există). -- Victor Blacus (discuţie) 18 ianuarie 2010 19:22 (EET)