Discuție Wikipedia:Drepturi de autor în România

Prima linie

Deoarece au trecut 70 de ani din 1926, ar trebui ca prima linie sa arate cam asa:

Date de trecere în domeniul public a unor opere publicate în România

	Data	Opera	Observații
	24 aprilie 1954	Opere ale autorilor decedați până la această dată, inclusiv.	70 de ani înainte de data curentă

← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Strainu (discuție • contribuții).

De acord, am introdus. Din păcate mai este o prevedere cu „și” pentru opere postume, care obligă la păstrarea și a primei linii în forma inițială. --Turbojet 9 martie 2009 23:00 (EET)

Părere

În pregătirea concursului Wiki Loves Monuments, am discutat despre această pagină cu Bogdan Manolea, unul din reprezentații Creative Commons în România și avocat. Mai jos aveți părerea lui despre pagină. Documentele și o reluare a acelorași idei au fost publicate și pe blogul său: http://legi-internet.ro/blogs/index.php/2011/07/01/calculator-pentru-domeniul-public-drept-de-autor

„Cred ca mai complicat decit pare, asta din cauza conflictului intre legi, dar si a problemei legate de interpretare si de mosteniri. (daca exista).

Va pun in attach documentele pe care o sa le public si eu (sapt asta) cu rugaminte sa nu fie publicate inca.

Schema logica e facuta cu yED - http://www.yworks.com/en/products_yed_about.html Oricum nici schema nu acopera toate cazurile (de ex. cazul mostenitorilor testamentari).

Referitor la interpretarea voastra ref la "prelungirea perioadei de protectie", cred ca ea nu este tocmai corecta - vezi ultimul meu raspuns din Questionnaire. Daca acceptam ca acel "NU" a fost o eroare materiala (si ar fi ideal acest lucru, pentru ca daca nu - acceptam ca sunt drepturi de autor ce se re-activeaza - oricum sunt alti autori care considera altceva... ), atunci trebuie luata in calcul intentia legiuitorului, deci nu cred ca se poate considera ca din 1996 pina in 2004 articolul ala nu se poate aplica, ci doar ca ar trebui interpretat corect. (mai demult pe blog am sustinut putin altfel - http://legi-internet.ro/blogs/index.php/2006/03/04/ce_opere_sunt_in_domeniul_public, dar dupa ce am citit decizia Curtii de Apel citata in Questionnaire si care este intr-o revista juridica, tin sa le dau dreptate).

Deci eu as face urmatoare categorisire:

Opere in domeniul public: Enciclopedii, dictionare si culegeri - Toate operele aparute inainte de 24.06.1976

Serii de fotografii artistice - Toate operele aparute inainte de 24.06.1986

Fotografii artistice separate - Toate operele aparute inainte de 24.06.1991

Drepturile de autor apartin unei persoane juridice – Toate operele aparute inainte de 24.06.1946

Drepturile de autor apartin unei persoane fizice care a murit:

a.. Daca nu a avut mostenitori – Toate operele aparute inainte de 24.06.1996

b.. Daca a avut mostenitori - situatie complexa in functie de mostenitorii care au dreptul la mostenire....- vezi graficul

De aceea ma gindesc eu, data fiind complexitatea subiectului, ca mai bun ar fi un mic calculator care sa transpuna schema logica atasata.

Toate bune

Bogdan”

Întrebarea este: modificăm pagina în sensul acesta?--Strainu (دسستي‎)  1 august 2011 13:31 (EEST)

Am citit acum articolul lui Bogdan Manolea și am ajuns la o altă concluzie.

1. Conform art. 7 din Decretul 231/1956 autorul unei enciclopedii are drepturi patrimoniale timp de 20 de ani de la apariția operei, adică 1938+20=1958.

Termenele prevăzute într-o lege anterioară curg până la împlinirea lor, adică dată deces (1958)+30=1988, fără să depășească termenele din prezentul decret, adică 1958. Cu alte cuvinte, calculul pe care l-a făcut la început este eronat pentru că ia ca reper data morții autorului (1956+20=1976), nu data apariției enciclopediei (1938+20=1958), așa cum este în acest caz particular.

În art. 7 alin. (2) scrie:

Cu privire la operele enumerate mai sus, drepturile patrimoniale de autor se transmit prin mostenire pe timpul ramas din termenele prevazute, fara a se depasi cele aratate la art. 6.

Adică acesta:

Art. 6. - La moartea autorului sau a vreunuia dintre coautori, drepturile patrimoniale de autor se transmit prin mostenire, potrivit Codului Civil, insa numai pe urmatoarele termene:

a) sotului si ascendentilor autorului, pe tot timpul vietii fiecaruia;

b) descendentilor, pe timp de 50 ani;

c) celorlalti mostenitori, pe timp de 15 ani, fara ca in acest caz dreptul sa se poata transmite din nou prin mostenire.

Termenele prevazute la lit. b si c se socotesc de la 1 ianuarie al anului urmator mortii autorului.

Daca mostenitorii prevazuti la lit. c sint minori ei se vor bucura de aceste drepturi patrimoniale si dupa trecerea termenului prevazut mai sus, pina la dobindirea deplinei capacitati de exercitiu sau pina la terminarea studiilor superioare, dar numai pina la implinirea virstei de 25 ani.

În consecință, termenul maxim de protecție ar fi data mortii +50 ani, adică 1958+50=2008, dar nu poate depăși termenul prevăzut anterior, adică anul 1958.

2. Chiar dacă în Legea 8/1996 nouă ni se pare că legiuitorul ar fi vrut să spună altceva, noi trebuie să luăm în calcul ceea ce scrie în lege, nu ceea ce credem noi că ar fi vrut să spună. Dacă ar fi fost o eroare materială (voită sau nu, cum au mai fost în trecut) s-ar fi făcut până acum acea corectură. Dar, nu s-a făcut, astfel încât trebuie luat ce spune legea așa cum este ea.

În consecință, cum nu este vorba de o prelungire a termenului (stins din 1958 așa cum am demonstrat mai sus), art. 149 alin. (3) nu se aplică în acest caz.

3. Art. 149 alin. (3) din Legea 285/2004 nu are aplicabilitate în acest caz deoarece termenele de protecție au expirat. Opera a fost creată în 1938, deci înainte de apariția acestei legi (2004), termenul anterior de protecție (1958) a expirat înainte de noul termen (1938+70=2008).

Alineatul respectiv are logică (deși se dă impresia că negația nu ar fi trebuit să fie în textul lui) pentru că prelungirea termenelor nu poate avea loc decât pentru acelea care nu au expirat, așa cum se menționase anterior. Dacă ar fi fost expirat, atunci dreptul nu ar mai fi fost prelungit, ci ar fi trebuit recreat, așa cum a fost menționat mai sus.

În concluzie, Enciclopedia lui Gusti aparține domeniului public. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Senator (discuție • contribuții).

Jurisprudență

• [1] - se bazează pe existența lui "nu" în articolul ce prevede prelungirea drepturilor de autor prin legea 8/1996.
• [2] - prelungește termenele de protecție--Strainu (دسستي‎)  16 decembrie 2011 18:32 (EET)

Comentariu: Doar pentru prima legătură, a doua n-am putut-o accesa.
În momentul deceselor moștenitorilor L8/1996 era deja actualizată cu particula nu, iar drepturile nu expiraseră, astfel că după părerea mea prelungirea termenului de protecție a fost justificată. Speța nu prezintă un caz în care controversa să fi fost dacă termenul de protecție putea fi prelungit sau nu, ci dacă moștenitorii puteau moșteni drepturile sau nu. Prima instanță apreciase că nu, iar a doua că da (aceasta din urmă fiind și opinia mea). --Turbojet  3 octombrie 2020 10:56 (EEST)

Retroactivitate

La commons s-a pus întrebarea dacă PD-RO-1956 se aplică imaginilor pre-1956. Bazat pe art. 41, răspunsul meu a fost "da". E bine de ținut minte în cazul în care reapare discuția.--Strainu (دسستي‎)  6 mai 2017 20:02 (EEST)

@Strainu: Un caz practic: fotografia a fost realizată în 1930, este reprodusă într-o revistă/carte din 1960, deci se încadrează la PD-1956? --Haptokar (discuție) 6 mai 2017 20:11 (EEST)

Da.--Strainu (دسستي‎)  6 mai 2017 22:03 (EEST)

Da, cum zice Strainu. Din câte mi s-a explicat, Decretul 321/1956 a abrogat legislațiile anterioare, deci materialele din epocă (1930) nu mai sunt protejate de legile de atunci. în 1960 era în vigoare D321, deci tot ce s-a publicat atunci este protejat pe o durată prevăzută de acesta. Legea 8/1996 a prelungit protecția doar a materialelor a căror durată de protecție NU a expirat până la intrarea ei în vigoare. Discuția este numai la termen, dacă se referă la materialele publicate până la 31 decembrie 1995 sau doar la cele publicate până la 31 decembrie 1990, cazul celor din urmă (unde intră 1960) este indiscutabil. Tot ce trebuie ținut cont este că asta se referă doar la fotografii, nu și la desene, grafică, picturi etc. --Turbojet 6 mai 2017 22:11 (EEST)

@Strainu: @Turbojet: Fotografia pe care am încărcat-o aici (https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Konstantin_Fedin.jpg) nu are autor cunoscut, dar este foarte posibil să fie realizată în URSS de un fotograf sovietic. Ea a apărut într-o carte tipărită în România în 1962, fără indicații ale autorului sau mențiuni cu privire la drepturi de autor. Am încărcat-o sub licența PD-1956. E corect cum am procedat, adică din moment ce a apărut în România în perioada respectivă ea nu se supune drepturilor de autor din posibila țară de proveniență? Întreb pentru că într-o astfel de situație s-ar putea copia zeci de fotografii ale unor personalități străine publicate în România în acea perioadă, care au fost preluate la rândul lor cine știe de pe unde. --Haptokar (discuție) 7 mai 2017 09:38 (EEST)

Din câte am înțeles chiar de la Strainu, nu e treaba noastră să verificăm dacă cei ce au publicat fotografiile aveau sau nu dreptul să le publice în sensul pretențiilor celor de la Commons. Treaba noastră este doar să constatăm că au fost publicate. Dacă am înțeles prost, scuze.

Însă este foarte probabil că s-au publicat numeroase fotografii primite de la familii, care fotografii n-ar fi primite la Commons direct de la ei. Nici subiecții, nici familiile lor, nici cei ce au scris despre ei și nici editurile probabil nu s-au sinchisit de problemele noastre. Înainte de '89 astea păreau naturale și toți păreau mulțumiți. Eu zic să lăsați cum ați pus, nu e vina dv. (a noastră) că ăia au publicat, iar D321 ne susține. --Turbojet 7 mai 2017 13:51 (EEST)

Haptokar, cel mai bine este să citiți singur legea și să aveți pregătită o justificare, oricât de scurtă, în cazul în care fișierul e propus pentru ștergere. Mai exact, chiar de la art. 1, puteți vedea că legea se aplică operelor create în RPR. Da, consider că nu e treaba noastră să ne întrebăm dacă editorul a avut toate permisiunile, dar dacă știți că imaginea nu e din România, nu are sens să încercați să folosiți un format PD-RO. Dacă nu e clar, puteți argumenta că ați considerat că imaginea a fost făcută în România. Strainu (دسستي‎)  7 mai 2017 19:15 (EEST)

Ideea e că nu știu sigur. Scriitorii sovietici călătoreau în țările comuniste în anii 50, deci e posibil ca fotografia să fi fost făcută în RPR, după cum e posibil să fi fost primită din URSS. La momentul publicării scriitorul era în viață, deci nu exclud posibilitatea ca fotografia să fi fost făcută în RPR. --Haptokar (discuție) 7 mai 2017 19:39 (EEST)

O mică precizare, generală. În art. 1 din D321 se spune că legea se aplică operelor create pe teritoriul RPR, că altfel chiar ar fi discuții pentru cele dinainte de 1949, care nu au fost create în RPR. Asta apropo de discuția de la Commons, dacă se aplică și celor anterioare RPR. --Turbojet 7 mai 2017 19:46 (EEST)

Ceea ce spuneți dvs. complică enorm lucrurile. Cum putem ști când a fost creată o fotografie, care a fost publicată în RPR fără menționarea nici măcar a autorului? --Haptokar (discuție) 7 mai 2017 19:55 (EEST)

La portrete, de multe ori după mutră. O fotografie care arată un om în jur de 40-50 de ani nu putea fi făcută nici în tinerețe, nici la 70 de ani. --Turbojet 7 mai 2017 20:32 (EEST)

Legea nr. 126 din 28 iunie 1923, abrogată prin Decretul 321/1956, fixează data trecerii operei în domeniul public la 30 de ani de la moartea autorului. Cum multe fotografii au fost publicate în RPR și RSR fără indicarea autorului, aș presupune că în cazul lor nu se mai pot invoca drepturi de autor, dar tot nu știu cum ar putea fi licențiate din moment ce Decretul 321 se referă doar la operele create pe teritoriul RPR. Când autorul e necunoscut cum putem ști că fotografia a fost realizată în 1947 sau în 1948 (înainte și în RPR)? --Haptokar (discuție) 7 mai 2017 20:42 (EEST)

Pe teritoriul se referă la spațiu, nu la perioade de timp, că altfel legea ar fi spus în/din RPR. Legea se aplică operelor realizate în limitele teritoriului RPR inclusiv în perioada dinaintea RPR deoarece D321 le scoate de sub efectele legilor anterioare: Art. 43. - Legea asupra proprietății literare și artistice, din 28 iunie 1923, Legea nr. 596 din 24 iulie 1946, Decretul nr. 19 din 16 februarie 1951, Decretul nr. 428 din 13 noiembrie 1952, art. 5 și 7 din Decretul nr. 591 din 24 decembrie 1955, precum și dispozițiile contrare prezentului decret cuprinse în orice alte acte normative referitoare la dreptul de autor, se abrogă. Din momentul intrării în vigoare a D321 toate operele realizate pe teritoriul [pe care în acel moment era] RPR (teritoriul actual al României) erau supuse acestui decret. Acum sunt supuse L8/1996 cu modificările ulterioare, dar doar cele la care drepturile de autor nu expiraseră în momentul intrării în vigoare a L8. Cele care în acel moment erau conform D321 în DP au rămas în DP și statutul lor nu poate fi revizuit tocmai din cauza principiului neretroactivității legilor. --Turbojet 7 mai 2017 21:06 (EEST)

Despre transferul drepturilor de proprietate între vii în perioada de valabilitate a D321/1956

Un anonim a adăugat în articol textul: „Prin acest decret nu era permis ca dreptul de autor să fie înstrăinat (cesionat) prin acte între vii”. Textul exact este în paragraful 6 al art. 3 din D321: „Dreptul de autor nu se poate transmite prin act intre vii”.

Din câte știu eu, juridic prin „act” se înțelege atât „înscris”, cât și „acțiune”. Cu sensul „înscris” e clar, nu se putea. Însă cu sensul „acțiune”, pentru fotografii, aspect care interesează Wikipedia în special, era foarte naturală transmiterea drepturilor prin transferul negativului. Recent am auzit că în perioada comunistă fotografii de presă angajați erau obligați să predea la locul de muncă negativele fotografiilor realizate ca sarcini de serviciu. Automat se transferau și drepturile de autor. Posesia negativului este recunoscută de cei de la Commons ca o dovadă a deținerii drepturilor de autor. Știu cazuri în care s-au transmis și între persoane negativele, chiar tot filmul. Chestiunea este sensibilă când pe astfel de negative apar chiar subiecții fotografiați, posibilitate destul de logică, mai logică ca înmânarea unui negativ oarecare. --Turbojet  3 octombrie 2020 10:09 (EEST)

În cazul angajatilor se aplică articolele 16, 17, nu?--Strainu (دسستي‎)  3 octombrie 2020 12:46 (EEST)

Se aplică, dar textul D321 e vag. Cei de la Commons susțin că nu toate lucrările făcute de angajați sunt en:Work for hire, ci doar cele care respectă strict prevederile din legislația SUA, în special contractul scris expres. Condiție practic imposibil de satisfăcut deoarece în perioada comunistă nu se semnau contracte de angajare — după ce primeai decizia de angajare făceai ce-ți spunea șeful, fără să pui întrebări. Fără asta, ei consideră că drepturile de autor rămân ale autorului (la ce ne interesează pe noi, ale fotografului). Cum în SUA transmiterea pe cale comercială a drepturilor de autor este și era legală, ei nu au problemele noastre, ci altele. Deși se spune că în privința drepturilor de autor Wikipedia trebuie să respecte atât legislația SUA, cât și cea locală, cei de la Commons au tendința să nu recunoască legislația locală dacă le contrazice viziunea cu care sunt obișnuiți. Lămurirea clară a chestiunii negativelor, care nu este stipulată expres în D321, ne-ar furniza un argument recunoscut de ei. --Turbojet  3 octombrie 2020 13:21 (EEST)

Nelămurire privind licența

Copiat de la Discuție Utilizator:Strainu/Arhiva 44--Strainu (دسستي‎)  15 decembrie 2020 19:01 (EET)

Decretul nr. 321 din 18 iunie 1956 privind dreptul de autor precizează că acele termene se calculează „de la apariție”. Acum o întrebare foarte importantă: la ce se referă cuvântul „apariție”? Data când s-a făcut fotografia sau data când a fost publicată? Dacă fotografia a fost făcută și nu a fost publicată, mai poate fi invocată acea licență? O altă neclaritate privește definirea expresiei „serie de fotografii”. --Donarius (discuție) 26 mai 2018 11:15 (EEST)

@Donarius: apariție = când a fost publicată; serie de fotografii = interpretabil, obișnuim să categorisim imaginile ca individuale, atâta timp cât nu fac parte în mod evident dintr-o colecție de fotografii publicate simultan. //  Gikü  vorbe  fapte  31 mai 2018 15:01 (EEST)

@Gikü:Spre exemplu, într-o carte monografică publicată în 1988 am găsit fotografii ale aceleiași persoane din ani diferiți. Fotografiile provin din colecția autorului sau a rudelor autorului, dar sunt, repet, din ani diferiți și ar putea avea fotografi diferiți. Pot încărca fotografiile ca fotografii individuale sau sunt considerate ca făcând parte dintr-o serie? --Donarius (discuție) 31 mai 2018 15:09 (EEST)

@Donarius: După judecata mea, o serie este a unui autor. Așa că cred că le puteți încărca ca individuale. //  Gikü  vorbe  fapte  31 mai 2018 15:11 (EEST)

Ideea de „serie” din D321/56 s-a referit la faptul că un fotograf a publicat un album/broșură/ghid turistic ilustrat cu o serie de fotografii cu aceeași temă, dar cu text explicativ puțin, „necreator”. Adică a lucrat mai mult (concepția etc.) decât „țac”-ul unui instantaneu publicabil. Pentru „țac” se acordau 5 ani, iar pentru serie doar 10, pentru că — nu-i așa? — o serie de fotografii nu e tocmai mare lucru, nu e o operă literară. Abordare de tip comunist. --Turbojet  31 mai 2018 18:57 (EEST)