Dorohoi - Șaua Bucecei

Dorohoi - Șaua Bucecei
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Situl la Bucecea
Situl la Bucecea
Harta locului unde se află Dorohoi - Șaua Bucecei Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Dorohoi - Șaua Bucecei Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Botoșani
Județul Iași
Județul Suceava
 România
Cel mai apropiat orașBucecea
Coordonate47°34′38″N 26°38′32″E () / 47.57722°N 26.64222°E[1]
Suprafață25.330 ha
BioregiuneContinentală[2]
Înființare2011
Cod SCI/SPAROSPA0116

Dorohoi - Șaua Bucecei este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - sit SPA) situată în partea nord-estică a României, pe teritoriile județelor Botoșani (91%), Iași (5%) și Suceava (4%)[3].

Localizare modificare

Aria naturală se întinde în extremitatea sud-vestică a județului Botoșani, pe teritoriile administrative ale comunelor: Brăești, Corni, Cristești, Curtești, Leorda, Lozna, Mihai Eminescu, Șendriceni, Tudora, Văculești, Vlădeni și Vorona și orașelor Bucecea și Dorohoi; în cea nord vestică a județului Iași, pe teritoriul comunelor Deleni și Sirețel și în cea sud-estică a județului Suceava, pe teritoriul orașului Dolhasca. Situl este străbătut de drumurile naționale DN29 și DN29A.[4]

Înființare modificare

Situl Dorohoi - Șaua Bucecei (cu o suprafață de 25.330 ha.) a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 971 din 5 octombrie 2011 (pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5]. Acesta include rezervațiile naturale Arinișul de la Horlăceni și Pădurea Tudora.

Biodiversitate modificare

Încadrat în bioregiunea geografică continentală aflată la interferența dintre Câmpia Moldovei și Podișul înalt al Sucevei, situl dispune cinci clase de habitate naturale de tipul: Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire), Pajiști ameliorate (pășuni și fânațe păstrate în stare semi-naturală), Păduri caducifoliate, Păduri în tranziție și Alte terenuri arabile; ce asigură condiții de odihnă, hrănire, cuibărire și reproducere pentru diferite păsări în migrație.

La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979[6] (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: fâsă de câmp (Anthus campestris), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina)[7], barză albă (Ciconia ciconia), cristel de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), presură de grădină (Emberiza hortulana), muscar gulerat (Ficedula albicollis), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), ciocănitoare verzuie (Picus canus), viespar (Pernis apivorus) și huhurez mare.[8]

Căi de acces modificare

Monumente și atracții turistice modificare

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (așezăminte monahale, biserici de lemn, capele, case memoriale, arii protejate, situri arheologice, monumente istorice și de arhitectură); astfel:

 
Mănăstirea Vorona

Vezi și modificare

Note modificare

Legături externe modificare

Reportaj