Gvăzdăuți
Гвіздівці
—  Comună  —
Gvăzdăuți se află în Regiunea Cernăuți
Gvăzdăuți
Gvăzdăuți
Gvăzdăuți (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Gvăzdăuți se află în Ucraina
Gvăzdăuți
Gvăzdăuți
Gvăzdăuți (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°26′23″N 27°17′49″E ({{PAGENAME}}) / 48.43972°N 27.29694°E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionSecureni

KOATUU7324083501
Atestare1432

ReședințăGvăzdăuți
ComponențăGvăzdăuți

Populație (2007)
 - Total1.732 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60225

Prezență online

Gvăzdăuți, întâlnit și sub forma Văzdăuți (în ucraineană Гвіздівці, transliterat: Hvizdivți) este un sat reședință de comună în raionul Secureni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 1,732 locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 264 metri, în partea de sud a fostului raion Secureni, în imediata apropiere de frontiera cu Republica Moldova și localitatea Clocușna.

Localitatea Gvăzdăuți a fost menționată documentar pentru prima dată în anul 1432, când făcea parte din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Inițial s-a numit Văzdăuți. După 1711, a fost ocupată de turci, devenind parte din raiaua Hotinului a Imperiului Otoman.

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 18061812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[1]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Gvăzdăuți (denumirea rusificată a satului Văzdăuți) făcea parte din Ocolul Nistrul de jos a Ținutului Hotin [2].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Gvăzdăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Secureni a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [3].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Gvăzdăuți face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 44 (1+39), reprezentând 2.06% din populație [4]. În prezent, satul are 1.732 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie

modificare




 

Componența lingvistică a comunei Gvăzdăuți

     Ucraineană (98,38%)

     Alte limbi (1,61%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Gvăzdăuți era vorbitoare de ucraineană (98,38%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[5]

1930: 3.023 (recensământ)[6]
1989: 1.943 (recensământ)
2007: 1.732 (estimare)
  1. ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
  2. ^ „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
  4. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe

modificare