Hădărăuți, Ocnița

sat din raionul Ocnița, Republica Moldova
(Redirecționat de la Hădărăuți)
Hădărăuți
—  Sat  —
Hădărăuți se află în Moldova
Hădărăuți
Hădărăuți
Hădărăuți (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 48°22′18″N 27°20′09″E ({{PAGENAME}}) / 48.3716666667°N 27.3358333333°E

Țară Republica Moldova
RaionOcnița
Atestare1421

Guvernare
 - PrimarIurie Lupu (PDM[1], 2019)

Suprafață
 - Total34,46 km²
Altitudine280 m.d.m.

Populație (2014)[2]
 - Total1.848 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-7124
Prefix telefonic271

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Hădărăuți este un sat în raionul Ocnița. Este situat în extremitatea de nord a Republicii Moldova, la 245 km nord de Chișinău și la 120 km est de Cernăuți, pe șoseaua Soroca-Cernăuți.

PopulațieModificare

Populația satului este (conform datelor din 2014) de 1.848 de locuitori. Majoritatea absolută (peste 98 %) sunt români/moldoveni. Până în 1941, la Hădărăuți exista și o mică comunitate evreiască. La începutul secolului trecut în localitate s-au instalat și câteva familii de polonezi (Pankiewicz, Bedrychowski, Zatuszewski ș.a.), invitați de moșierul Plawsky, el însuși polonez de origine.

În plan confesional majoritatea sunt creștini-ortodocși, dar există și mulți neoprotestanți (baptiști-evangheliști).

La recensămîntul românesc din 1930, la Hădărăuți erau 3.240 de locuitori. În vara anului 1941, comunitatea evreiască din Hădărăuți a fost integral decimată. În 1949, în perioada așa-numitului proces de colectivizare, multe familii din Hădărăuți au fost deportate în Siberia. În total în perioada iunie 1940 - iulie 1949 localitatea a pierdut aproape o mie de locuitori (refugiați în România, morți în timpul războiului sau din cauza foametei din 1946-1947, exilați în Siberia). La 1 august 1949, populația satului era de numai 2.546 locuitori.

GeografieModificare

Satul are suprafața totală de 34,46 km², dintre care vatra satului ocupă 3,3 km².

Satul se învecinează la nord cu regiunea Cernăuți din Ucraina, fiind amplasată într-o zonă de silvostepă, în nord-estul Podișului Basarabiei de Nord (altitudinea maximală pe teritoriul comunei este de 292 m – dealul Calinovschi, situat la confluența hotarelor comunelor Hădărăuți, Clocușna și Mendicăuți). Localitatea propriu-zisă e așezată pe un platou cu altitudini ce variază între 244 și 280 m, numărându-se printre cele mai „înalte” localități din Republica Moldova. Teritoriul comunei este întretaiat de râul Racovăț, un afluent de stînga al Prutului.

Localități vecineModificare

Repere istoriceModificare

Localitatea este una dintre cele mai vechi așezări din Basarabia, prima mențiune documentară fiind din anul 1421. Într-un hrisov domnesc datat cu 30 septembrie 1503 este consemnat că voievodul Ștefan cel Mare oferea moșia Hădărăuți boierului Dancu Buceațchi. Pînă în 1711 a făcut parte din Ținutul Hotinului al Voievodatului Moldovei, iar între 1711 și 1812 din raiaua Hotinului din cadrul Imperiului otoman. Între 1812 și 1918 a făcut parte din județul Hotin al guberniei Basarabia din Imperiul țarist. Între 1918 și 1940, în perioada administrației românești în Basarabia, a avut statut de comună în plasa Secureni, județul Hotin. După ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice (iunie 1940), mulți locuitori ai comunei s-au refugiat în România. În perioada 2 august - 4 noiembrie 1940 s-a aflat în componența regiunii Cernăuți din RSS Ucraineană, apoi, din noiembrie 1940, în componența raionului Ocnița din RSS Moldovenească. În iunie 1941 - martie 1944 revine temporar sub administrație românească, fiind încorporat în Guvernământul Bucovinei. La 25 martie 1944, în cadrul operației Uman-Botoșani a Armatei Sovietice, localitatea este preluată sub controlul trupelor sovietice, redevenind parte componentă a RSS Moldovenești.

Vestigii istorice și arhitectoniceModificare

La Hădărăuți există două biserici ortodoxe - Biserica veche, ridicată din lemn la sfîrșitul sec. 18 - începutul sec. 19, și Biserica nouă (sec. al XX-lea), unul din cele mai mari edificii de cult din Basarabia, construită după un proiect bazat pe cel al bisericii "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul" din localitatea bucovineană Crasna, precum și un parc realizat la începutul secolului trecut, în care se află și fostul conac al familiei Plawsky, transformat ulterior în Cămin Cultural. În apropierea satului, pe valea rîului Racovăț, se află necropola eneolitică "Movila lui Balan".

Originea denumirii localitățiiModificare

Originea toponimului Hădărăuți nu e clară. De-a lungul anilor, denumirea localității a cunoscut câteva variante: Hodorouți, Hodărăuți, Hodorăuți. Terminația "-uți" este specifică pentru forma românească a denumirii multor lolcalități din Bucovina și nordul Basarabiei. În limbile slave răsăritene, terminația "-uți" se transformă în "-ovțî", "-auți" sau "-ivți". Într-un studiu realizat în anul 1984, Oleg Serebrian, pe atunci elev al școlii din localitate, exprima părerea că denumirea ar avea origini slave și ar proveni de la cuvântul est-slav "ходор"/"hodor" (drumeț). În favoarea acestei ipoteze, el aducea ca argument și prezența acestui toponim, în versiune slavă, în Ucraina (Hodorivți, regiunea Hmelnițki) și în Belarus (Hodarauți, regiunea Brest).

PrimariModificare

  • Andrei Alexa (1972-1977)
  • Arcadie Bacical (1977-1987)
  • Dumitru Serebrian (1987-1991)
  • Ion Rusnac (1991-2011)
  • Iurie Lupu (ales la 19 iunie 2011 din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova, reales în funcție în 2015 și 2019)

Personalități originare din HădărăuțiModificare

  • Iurie Burlacu (n. 1966), pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova
  • Anatol Cebuc (n. 1972), Ambasadorul Republicii Moldova în Republica Bulgaria (din 2020)
  • Ion Ciubuc (1943-2018), politician, prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 1997-1999
  • Nicolae Proca (n. 1949), deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1990-1994), unul din semnatarii Declarației de Independență a Republicii Moldova
  • Aliona Serbulenco (n. 1968), doctor în medicină, secretar de stat la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în perioada 2015-2019
  • Oleg Serebrian (n. 1969), politician, diplomat, politolog și scriitor. Viceprim-ministru al Republicii Moldova (din 19 ianuarie 2022).
  • Vitalie Tonu (1955-2004), doctor în medicină, Om Emerit al Republicii Moldova

NoteModificare

  1. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .