Wikipedia

Hominidae

familie de mamifere
(Redirecționat de la Hominide)

Hominidae este o familie de primate, ai cărei membri sunt cunoscuți ca maimuțe antropomorfe sau hominizi, care include opt specii existente grupate în patru genuri: Pongo (urangutanul de Borneo, de Sumatra și Tapanuli), Gorilla (gorila estică și vestică), Pan (cimpanzeul comun și bonobo) și Homo (omul).[1]

Hominidae[1]
Fosilă: Miocen–prezent, 17–0 mln. ani în urmă
Cele opt specii de hominide existente, câte un rând pe gen
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Ordin: Primate
Subordin: Haplorrhini
Infraordin: Simiiforme
Suprafamilie: Hominoidea
Familie: Hominidae
Genul tip
Homo
Linnaeus, 1758
Subfamilii

soră: Hylobatidae

Distribuția speciilor de maimuțe antropoide
Sinonime
  • Pongidae Elliot, 1913
  • Gorillidae Frechkop, 1943
  • Panidae Ciochon, 1983
Modifică text Consultați documentația formatului

Mai multe revizuiri în clasificarea marilor maimuțelor au făcut ca utilizarea termenului de „hominid” să varieze în timp. Înțelesul original al „hominidului” se referea doar la oameni (Homo) și la rudele lor cele mai apropiate extincte. Toate celelalte specii de maimuțe antropoide fiind grupate în familia Pongidae. Cu toate acestea, până în anii 1990, atât oamenii, maimuțele mari, cât și strămoșii lor erau considerați „hominizi”. Semnificația restrictivă anterioară era acum asumată în mare măsură de termenul „ hominin”, care cuprinde toți membrii cladei umane după despărțirea de cimpanzei (Pan). Înțelesul actual, din secolul XXI, al „hominidului” include toate maimuțele mari, inclusiv oamenii. Cu toate acestea, utilizarea încă variază, iar unii oameni de știință și unii laici folosesc în continuare „hominid” în sensul restrictiv original; literatura științifică arată în general utilizarea tradițională până în jurul secolului al XXI-lea.[2]

În cadrul taxonului Hominidae, un număr de genuri existente și cunoscute, adică fosile, sunt grupate cu oamenii, cimpanzeii și gorilele în subfamilia Homininae; alții cu urangutanii în subfamilia Ponginae (vezi graficul de clasificare de mai jos). Cel mai recent strămoș comun al tuturor hominidelor a trăit cu aproximativ 14 milioane de ani în urmă,[3] când strămoșii urangutanilor au speciat din linia ancestrală a celorlalte trei genuri.[4] Acei strămoși ai familiei Hominidae speciaseră deja din familia Hylobatidae (gibonii), poate cu 15-20 milioane de ani în urmă.[4][5]

Datorită relației genetice strânse dintre oameni și celelalte maimuțe antropoide, anumite organizații pentru drepturile animalelor, susțin că marile maimuțele neumane sunt persoane și ar trebui să li se acorde drepturile fundamentale ale omului. 29 de țări au instituit deja o interdicție de cercetare pentru a proteja maimuțele mari de orice tip de testare științifică.[6]

Terminologie

modificare

Clasificarea marilor maimuțe a fost revizuită de mai multe ori în ultimele decenii; aceste revizuiri au dus la o utilizare variată a cuvântului „hominid” de-a lungul timpului. Înțelesul inițial al termenului se referea doar la oameni și la rudele lor cele mai apropiate — ceea ce este acum sensul modern al termenului „hominin”. Semnificația taxonului Hominidae s-a schimbat treptat, ducând la o utilizare modernă a „hominidului” care include toate maimuțele mari, inclusiv oamenii.

O serie de cuvinte foarte similare se aplică clasificărilor conexe:

  • Un hominoid, uneori numit maimuță, este membru al suprafamiliei Hominoidea: membrii existenți sunt gibonii (maimuțele mai mici, familia Hylobatidae) și hominizii.
  • Un hominid este un membru al familiei Hominidae, marile maimuțe: urangutanii, gorilele, cimpanzeii și oamenii.
  • Un hominin este un membru al subfamiliei Homininae: gorile, cimpanzeii și oamenii (exclude urangutanii).
  • Un hominin este un membru al tribului Hominini: cimpanzei și oameni.[7]
  • Un homininan, în urma unei sugestii a lui Wood și Richmond (2000), ar fi un membru al subtribului Hominina al tribului Hominini: adică oamenii moderni și rudele lor cele mai apropiate, inclusiv Australopithecina, dar excluzând cimpanzeii.[8][9]
  • Un om este membru al genului Homo, al cărui Homo sapiens este singura specie existentă, iar în cadrul acestuia, Homo sapiens sapiens este singura subspecie care a supraviețuit.

Descriere fizică

modificare

Maimuțele mari sunt primate fără coadă, cele mai mici specii vii fiind bonobo cu greutatea de 30–40 kilograme, iar cele mai mari fiind gorilele estice, masculii cântărind 140–180 kilograme. La toate maimuțele mari, masculii sunt, în medie, mai mari și mai puternici decât femelele, deși gradul de dimorfism sexual variază foarte mult între specii. Deși majoritatea speciilor vii sunt predominant cvadrupede, toate sunt capabile să își folosească mâinile pentru adunarea hranei sau a materialelor de cuibărit și, în unele cazuri, pentru utilizarea uneltelor.[10]

 
Gorilla

Toate speciile sunt omnivore,[11] dar cimpanzeii și urangutanii mănâncă în primul rând fructe. Când gorilele rămân fără fructe în anumite perioade ale anului sau în anumite regiuni, recurg la consumul de lăstari, frunze (adesea de bambus) sau un anumit tip de iarbă. Gorilele au adaptări extreme pentru a mesteca și a digera astfel de furaje de calitate scăzută, dar preferă totuși fructele atunci când acestea sunt disponibile, de multe ori călătorind kilometri pentru a găsi fructele preferate. Oamenii, de la Revoluția neolitică, consumă în principal cereale și alte alimente cu amidon, inclusiv alimente din ce în ce mai procesate, precum și multe alte plante domesticite (inclusiv fructe) și carne. Dinții hominizi sunt similari cu cei ai maimuțelor și gibonilor din Lumea Veche, deși sunt deosebit de mari la gorile. Formula dentară este 2.1.2.32.1.2.3. Dinții și fălcile umane sunt semnificativ mai mici pentru dimensiunea lor decât cei ale altor maimuțe, ceea ce poate fi o adaptare la consumul de hrană gătită de la sfârșitul Pleistocenului.[12][13]

 
Urangutan

Gestația la maimuțele mari durează 8-9 luni și duce la nașterea unui singur descendent sau, rareori, a gemenilor. Puii se nasc neajutorați și necesită îngrijire pentru perioade lungi de timp. În comparație cu majoritatea celorlalte mamifere, maimuțele mari au o adolescență remarcabil de lungă, devenind pe deplin maturi între opt până la treisprezece ani la majoritatea speciilor (mai mult la urangutani și oameni). Drept urmare, femelele nasc de obicei doar o dată la câțiva ani. Nu există un sezon distinct de reproducere.[10]

Gorilele și cimpanzeii trăiesc în grupuri familiale de aproximativ cinci până la zece indivizi, deși uneori se remarcă grupuri mult mai mari. Cimpanzeii trăiesc în grupuri mai mari care se împart în grupuri mai mici atunci când fructele devin mai puțin disponibile. Când grupuri mici de femele de cimpanzei pleacă în direcții separate pentru a se hrăni cu fructe, masculii dominanți nu le mai pot controla, iar femelele se împerechează adesea cu alți masculi subordonați. În schimb, grupurile de gorile rămân împreună indiferent de disponibilitatea fructelor. Când fructele sunt greu de găsit, recurg la consumul de frunze și lăstari. Deoarece grupurile de gorile rămân împreună, masculul este capabil să monopolizeze femelele din grupul său. Acest fapt este legat de dimorfismul sexual mai mare al gorilelor în raport cu cel al cimpanzeilor, diferența de dimensiune între masculi și femele la gorile fiind mai mare decât cea de la cimpanzei. Acest lucru permite masculilor gorilă să domine fizic femelele mai ușor. Atât la cimpanzei, cât și la gorile, grupurile includ cel puțin un mascul dominant, iar masculii tineri părăsesc grupul la maturitate.

Clasificare

modificare

Relațiile filogenetice sunt prezentate în cladograma de mai jos:[14][15]

Hominoidea (hominoizi, maimuțe antropoide)

Hylobatidae (giboni)

Hominidae (hominoizi, maimuțe antropoide)
Ponginae
Homininae (hominini)
Gorillini
Gorilla (gorillas)

Gorilla gorilla

Gorilla beringei

Hominini (hominini)
modificare

Datorită relației genetice strânse dintre oameni și celelalte maimuțe antropoide, anumite organizații pentru drepturile animalelor, susțin că maimuțele non-umane sunt persoane și ar trebui să li se acorde drepturile fundamentale ale omului. În 1999, Noua Zeelandă a fost prima țară care a interzis orice experimentare a maimuțelor mari, iar în prezent 29 de țări au instituit în prezent o interdicție de cercetare pentru a proteja maimuțele mari de orice tip de testare științifică.

La 25 iunie 2008, parlamentul spaniol a susținut o nouă lege care face ilegală „păstrarea maimuțelor pentru circuri, reclame de televiziune sau filmări”.[16] La 8 septembrie 2010, Uniunea Europeană a interzis testarea pe maimuțelor mari.[17]

Conservare

modificare

Tabelul următor arată numărul estimat de indivizi din marile maimuțe care trăiesc în afara grădinilor zoologice.

Specie Număr
estimat 		Stare
conservare 		Ref.
Urangutanul de Borneo 61.234 Specie pe cale de dispariție în pericol critic [18]
Urangutanul de Sumatra 6.667 Specie pe cale de dispariție în pericol critic [19]
Urangutanul de Tapanuli 800 Specie pe cale de dispariție în pericol critic [20]
Gorila vestică 200.000 Specie pe cale de dispariție în pericol critic [21]
Gorila estică 6.000 Specie pe cale de dispariție în pericol critic [21]
Cimpanzeu 100.000 Specie pe cale de dispariție [22]
Bonobo 10.000 Specie pe cale de dispariție [22]
Om 7.934.694.000 N/A [23]

Referințe

modificare
  1. ^ a b C. P., Groves. Mammal Species of the World (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. pp. 181–184. 12100786. 
  2. ^ Morton, Mary. „Hominid vs. hominin”. Earth Magazine. Accesat în . 
  3. ^ Andrew Hill; Steven Ward (). „Origin of the Hominidae: The Record of African Large Hominoid Evolution Between 14 My and 4 My”. Yearbook of Physical Anthropology. 31 (59): 49–83. doi:10.1002/ajpa.1330310505  . 
  4. ^ a b Dawkins R (2004) The Ancestor's Tale.
  5. ^ „Query: Hominidae/Hylobatidae”. TimeTree. Temple University. . Accesat în . 
  6. ^ „International Bans | Laws | Release & Restitution for Chimpanzees”. releasechimps.org. Accesat în . 
  7. ^ B. Wood (). „Reconstructing human evolution: Achievements, challenges, and opportunities”. Proceedings of the National Academy of Sciences. 107: 8902–8909. Bibcode:2010PNAS..107.8902W. doi:10.1073/pnas.1001649107. PMC 3024019  . PMID 20445105. 
  8. ^ Wood; Richmond, B. G. (). „Human evolution: taxonomy and paleobiology”. Journal of Anatomy. 197 (Pt 1): 19–60. doi:10.1046/j.1469-7580.2000.19710019.x. PMC 1468107  . PMID 10999270. . In this suggestion, the new subtribe of Hominina was to be designated as including the genus Homo exclusively, so that Hominini would have two subtribes, Australopithecina and Hominina, with the only known genus in Hominina being Homo. Orrorin (2001) has been proposed as a possible ancestor of Hominina but not Australopithecina.Reynolds, Sally C.; Gallagher, Andrew (). African Genesis: Perspectives on Hominin Evolution. ISBN 9781107019959. . Designations alternative to Hominina have been proposed: Australopithecinae (Gregory & Hellman 1939) and Preanthropinae (Cela-Conde & Altaba 2002); Brunet, M.; et al. (). „A new hominid from the upper Miocene of Chad, central Africa”. Nature. 418 (6894): 145–151. Bibcode:2002Natur.418..145B. doi:10.1038/nature00879. PMID 12110880.  Cela-Conde, C.J.; Ayala, F.J. (). „Genera of the human lineage”. PNAS. 100 (13): 7684–7689. Bibcode:2003PNAS..100.7684C. doi:10.1073/pnas.0832372100. PMC 164648  . PMID 12794185.  Wood, B.; Lonergan, N. (). „The hominin fossil record: taxa, grades and clades” (PDF). J. Anat. 212 (4): 354–376. doi:10.1111/j.1469-7580.2008.00871.x. PMC 2409102  . PMID 18380861. 
  9. ^ „GEOL 204 The Fossil Record: The Scatterlings of Africa: The Origins of Humanity”. www.geol.umd.edu. Accesat în . 
  10. ^ a b Harcourt, A.H., MacKinnon, J. & Wrangham, R.W. (). Macdonald, D., ed. The Encyclopedia of Mammals . New York: Facts on File. pp. 422–439. ISBN 978-0-87196-871-5. 
  11. ^ May 2015, Alina Bradford-Live Science Contributor 29. „Facts About Apes”. livescience.com (în engleză). Accesat în . 
  12. ^ Brace, C. Loring; Mahler, Paul Emil (). „Post-Pleistocene changes in the human dentition” (PDF). American Journal of Physical Anthropology. 34 (2): 191–203. doi:10.1002/ajpa.1330340205. PMID 5572603. 
  13. ^ Wrangham, Richard (). „Chapter 12: The Cooking Enigma”. În Charles Pasternak. What Makes Us Human?. Oxford: Oneworld Press. ISBN 978-1-85168-519-6. 
  14. ^ Grabowski, Mark; Jungers, William L. (), „Evidence of a chimpanzee-sized ancestor of humans but a gibbon-sized ancestor of apes”, Nature Communications (în engleză), 8 (1), p. 880, doi:10.1038/s41467-017-00997-4, ISSN 2041-1723, PMC 5638852  , PMID 29026075, accesat în  
  15. ^ Nengo, Isaiah; Tafforeau, Paul; Gilbert, Christopher C.; Fleagle, John G.; Miller, Ellen R.; Feibel, Craig; Fox, David L.; Feinberg, Josh; Pugh, Kelsey D. (2017-08), „New infant cranium from the African Miocene sheds light on ape evolution”, Nature (în engleză), 548 (7666), pp. 169–174, doi:10.1038/nature23456, ISSN 1476-4687, accesat în 5 ianuarie 2022  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  16. ^ „Spanish parliament to extend rights to apes”. Reuters. . Accesat în . 
  17. ^ „New EU rules on animal testing ban use of apes”. . 
  18. ^ „Orangutan Action Plan 2007–2017” (PDF) (în indoneziană). Government of Indonesia. . p. 5. Accesat în . \
  19. ^ An estimate of the number of wild orangutans in 2004: „Orangutan Action Plan 2007–2017” (PDF). Government of Indonesia. . 
  20. ^ Davis, Nicola (). „New species of orangutan discovered in Sumatra – and is already endangered”. The Guardian (în engleză). ISSN 0261-3077. Accesat în . 
  21. ^ a b „Gorillas on Thin Ice”. United Nations Environment Programme. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ a b Vigilant, Linda (). „Chimpanzees”. Current Biology. 14 (10): R369–R371. doi:10.1016/j.cub.2004.05.006  . PMID 15186757. 
  23. ^ „U.S. and World Population Clock”. United States Census Bureau. Accesat în . 

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hominidae
 
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Hominidae


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hominidae&oldid=16028496