Ioan Pescariu
| Ioan Pescariu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1888 Șura Mare, județul Sibiu |
| Decedat | 1963 Turda, județul Cluj |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | librar, ziarist |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Ioan Pescariu (n. 1888, Șura Mare, județul Sibiu – d. 1963, Turda, județul Cluj) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918 [1]:pp. 119-120 [2].
Biografie
modificareA început școala primară în 1895, absolvind șapte clase. Din 1902 a intrat ucenic la tipografia Tribunei din Sibiu, până în anul 1904, când această tipografie este închisă de autoritățile maghiare. Își continuă apoi ucenicia la tipografia Seminarului din Blaj, funcționând ca zețar până în anul 1910. A plecat la Budapesta, unde a lucrat într-o librărie frecventată de studenții români de acolo și s-a calificat ca librar. După îndeplinirea stagiului militar, Ioan Pescariu se întoarce la Blaj, unde lucrează până la izbucnirea războiului [1]:pp. 119-120.
A condus prima librărie românească din Turda, „Librăria Populară”, fiind proprietar și editor al ziarelor Turda și Arieșul. În vara lui 1918 trupele de secui ale generalului Kratochwil devastează cu barbarie această librărie. Dar nu după mult timp ea se reface și, după Marea Unire, Ioan Pescariu va avea librărie și editură – “Editura poporului” – , în care a publicat 192 de titluri, printre care și primele lucrări ale lui Pavel Dan șau Teodor Mureșanu. Tot la Turda a condus o agenție teatrală, aducând aici artiști din Cluj și întreaga Românie, printre care și George Enescu [1]:pp. 119-120. O perioadă a avut și tipografie. A fost o epocă înfloritoare pentru Ioan Pescariu. În librăria lui se întâlneau aproape toți intelectualii români din județul Turda. Veneau chiar și de la Cluj, poetul Emil Sabău dar și alții.[3].
Activitatea politică
modificareCa deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918 a fost delegat al organizației Partidului Social Democrat din Turda a cărei membru a fost 1906-1918. Mai târziu, între 1919-1930, a fost membru al Partidului Național Liberal [1]:pp. 119-120.
Note
modificare- ^ a b c d Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998.
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ http://ana-maria-catalina.blogspot.com/2014/11/turda-ioan-pescariu-1888-1963.html, accesat la 4 decembrie 1918
Bibliografie
modificare- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998.
- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7.
Lectură suplimentară
modificare- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II).
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993.
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015.
Legături externe
modificare- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
- 1 decembrie 1918, Marea Unire de la Alba Iulia. Mărturii, documente și semnificații
- Delegații aleși convocați la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Centenarul României. Accesat la 30 noiembrie 2018.