Deschide meniul principal

Ion L. Creangă

matematician român
Ion L. Creangă
Date personale
Născut1911 Modificați la Wikidata
Decedat1986 (75 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician Modificați la Wikidata
Activitate
InstituțieUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași  Modificați la Wikidata

Ion Luca Creangă (n. 1911, Adâncata, Suceava - d. 1986) a fost un matematician român, cu contribuții deosebite[judecată de valoare] pîn domeniul geometriei și algebrei.

BiografieModificare

A rămas orfan de tată pe când avea un an. Cursurile primare, secundare și superioare le-a parcurs la Iași. În 1931 obține licența în matematică.

Devine asistent la Seminarul de Matematică al Universității din Iași, unde a avut posibilitatea să cerceteze laborios unele probleme care au devenit obiectul cercetărilor sale ulterioare.

În perioada 1932-1937 este profesor de matematică la Liceul Național din Iași și la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași, iar în 1937 devine asistent la Catedra de Calcul Diferențial și Integral.

În 1939 și-a trecut doctoratul la Roma, specilitatea matematică, sub îndrumarea lui Enrico Bompiani.

În 1939 a fost numit șef de lucrări la Politehnica din Iași, la Catedra de Matematici Generale. În 1943 este numit conferențiar la aceeași catedră.

În 1945 devine profesor de geometrie analitică la Facultatea de Electrodinamică, ca în 1948 să preia Catedra de Algebră a Facultății de Matematică din cadrul Universității din Iași.

În perioada 1949-1953 este decan al Facultății de Matematică, iar în 1955 este numit rector.

În 1965 a fost numit în Consiliul Național al Cercetării Științifice.

Activitate științificăModificare

Activitatea sa se remarcă în domeniul geometriei euclidiene diferențiale, ecuațiilor matriciale etc.

În teza sa de doctorat a studiat corespondențele între două spații euclidiene tridimensionale.

În 1958 a participat la Congresul Matematicienilor ținut la Edinburgh. În 1963 a conferențiat la Padova, în cadrul colaboarării dintre Universitatea din Iași și cea din Padova.

DecorațiiModificare

ScrieriModificare

  • 1962: Sulla transformazione degli intèrni del 2o ordine di due punti correspondenti, nelle corrispondènze puntuali fra due spazi euclidei, teza sa de doctorat
  • 1962: Curs metodic de algebră liniară
  • 1963: Introducere în calculul tensorial
  • Curs de geometrie analitică, care este un model de expunere pedagogică.

A mai publicat unele lucrări în colaborare cu Corina Haimovici, N. Rădescu, Octav Mayer, C. Cazacu și alții.

NoteModificare