Ion Luca-Bănățeanu
Date personale
Nume la naștereIon Luca
NăscutAustro-Ungaria 12 noiembrie 1894, loc. Bozovici, comitatul Caraș-Severin, Austro-Ungaria
Bozovici, Caraș-Severin, România Modificați la Wikidata
DecedatRomânia 7 mai 1963, București, România
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie Austro-Ungaria
 România Modificați la Wikidata
Ocupațiesolist violonist și dirijor
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicalmuzică populară, ușoară
Instrument(e)vioară, pian, banjo
Ani de activitate1928-1958
Case de discuriColumbia, Electrecord

Ion Luca-Bănățeanu (n. 12 noiembrie 1894, Bozovici, comitatul Caraș-Severin — d. 7 mai 1963, București) a fost un violonist virtuoz și dirijor român, de etnie romă, de muzică populară. A fost unul din dirijorii permanenți ai Orchestrei de muzică populară Radio, pe care a fondat-o la data de 1 decembrie 1949.

Biografie modificare

S-a născut la data de 12 noiembrie 1894 în localitatea Bozovici din Valea Almăjului, județul Caraș-Severin, fiul lăutarului de etnie romă Simu Luca.

Urmează școala primară în localitate, avându-l profesor pe unul din cei doi preoți, colaborator la „Foaia Diecezană” din Caransebeș, iar apoi liceul din Caransebeș, avându-i colegi de școală pe Constantin Daicoviciu, Ioan Goanță și Matei Armaș (care au devenit academicieni, protopopi și profesori). În ultimul an de liceu cântă în orchestră simfonică din Caransebeș, înființată de profesorul de muzică Franz Stebla.

În anul 1915 termină liceul și se pregătește pentru a urma medicina la Budapesta sau Viena. În toamna aceluiași an este trimis pe front, iar la 14 septembrie 1916 cade prizonier fiind dus într-un lagăr de lângă Iași.

În toamna anului 1919 devine student la Academia Comercială din București. Știind să cânte la vioară și la pian, este dus de un coleg în casa magnatului Nicolae Malaxa, care organiza săptămânal ceaiuri dansante.

În 1920 renunță la Academia Comercială din cauza taxelor mari și trece la Facultatea de Drept, unde frecvența la cursuri nu era obligatorie. Având timp liber, își câștigă existența cântând prin restaurante, saloane și la școala de dans „Simion și Achim”, unde îl cunoaște pe saxofonistul Ion Mirea. Pleacă cu orchestra acestuia în orașul Alexandria din Egipt unde cântă timp de cinci luni. Întors în țară își face propria formație, „Trio Luca”, cu care debutează la Radio București.

După câțiva ani înființează o altă orchestră, împreună cu clarinetistul Traian Lăscuț-Făgărășanu, denumită „Carpați”.

Între 1935-1940 are numeroase concerte la Radio și imprimă câteva discuri la firma Columbia Records. Cântă pentru o vreme la restaurantul „Amiciția”, situat între berăria „Gambrinus” și grădina „Cișmigiu”, cu soliștii vocali Ioana Radu și Emil Gavriș. Apelativul de „Bănățeanu” îl primește de la consumatorii anonimi, melomani, pentru a-l deosebi de naistul Fănică Luca.

Între 1940-1945 pleacă cu familia la Bozovici, unde va cânta la birtul lui Vitak și la restaurantul „Pomul Verde” din Caransebeș.

În septembrie 1945 este chemat la București de pianistul Virgil Bageac și de prim-ministrul Petru Groza pentru a cânta la grădinile „Aron” și „Zisu”. Primește de la Petru Groza și o casă cu chirie pe strada Petru Maior, în cartierul Banu Manta.

În aprilie 1949 este însărcinat de Harry Brauner, directorul Institutului de Folklor din București, să formeze proaspăta Orchestră de muzică populară a Institutului, la recomandarea compozitorului Tiberiu Brediceanu și a folcloristului Tiberiu Alexandru.

În decembrie 1949, tot la recomandarea lui Tiberiu Brediceanu, înființează Orchestra populară a Comitetului de Radio (Orchestra de muzică populară Radio), o mică orchestră profesională care să stea la dispoziția rapsozilor populari pentru acompaniament sau să interpreteze muzică populară instrumentală.

În 1952 are necazuri cu noul instructor de partid și suferă o pareză parțială la mâna și piciorul stâng, suferind un accident vascular. Își revine rapid, dar nu mai poate cânta la vioară, rămânând numai dirijor la Radio, alături de Nicu Stănescu.

În anul 1958 iese la pensie, după o carieră artistică de peste 30 de ani. Împreună cu violonistul Nelu Stan armonizează diferite piese muzicale pe instrumente, pentru Orchestra Radiodifuziunii Române.

Decesul modificare

Moare la data de 7 mai 1963 la București, la vârsta de 69 de ani. Este înmormântat la Bozovici, în localitatea sa natală.

Distincții modificare

A fost distins cu titlul de Artist Emerit (1955), pentru merite deosebite în activitatea artistică și în domeniul radiofoniei.

Emisiune omagială modificare

La 7 mai 1983, la împlinirea a 20 de ani de la moartea sa, Radiodifuziunea Română i-a dedicat o emisiune omagială. Prezentarea a fost făcută de Maria Banu și Traian Buhlea. La emisiunea respectivă au fost invitați să vorbească apropiați și colaboratori ai dirijorului. Printre aceștia s-a numărat și folcloristul Tiberiu Alexandru, care îl compară cu Grigoraș Dinicu (reprezentativ pentru muzica din Muntenia și Oltenia).

Discografie modificare

În timpul vieții Ion Luca-Bănățeanu nu s-a bucurat de numeroase apariții discografice. După cinci ani de la moartea sa, casa de discuri Electrecord editează un LP cu o parte din înregistrările sale ca solist la vioară, aflate în fonoteca Radio România.

Discuri Electrecord modificare

An Număr de catalog Format Piese Acompaniament
1954 EPA 1838 shellac, 25 cm, 75 RPM Joc din Țara Oașului (Grigore Suchici) O.M.P.R., dirijor Ion Luca Bănățeanu
1956 EPA 2013 shellac, 25 cm, 75 RPM Brâu și Joc de doi O.M.P.R., dirijor Ion Luca Bănățeanu
1968 EPD 1175
Ion Luca Bănățeanu
vinil, LP, 25 cm, 33 RPM

1. Doina lui Bîrcă
2. Ardeleana de la Gladna
3. Patru boi cu lanțu-n coarne
4. De doi al rudărenilor
5. Balada Gosnei
6. Gherghină, Gherghină
7. Doiul lui Tîrziu
8. Doina din Ardeal și „Horea bea la făgădău”

Orchestra „Carpați”, dirijor și solo vioară
Ion Luca-Bănățeanu

Înregistrări Radio România modificare

Toate înregistrările lui Ion Luca-Bănățeanu din Fonoteca Radio România au fost efectuate pe benzi de magnetofon.

An Piese Acompaniament
1950 Brâu și Joc de doi Orchestra populară a Comitetului de Radio,
dirijor Ion Luca-Bănățeanu
1953(?) Ardeleana din Orșova
Balada Goznei
De doi al Rudărenilor
Doină bănățeană
Doină din Ardeal și Horea bea la făgădău
Doina lui Bârcă
Doina lui Gheorghiță din Severin
Doiul lui Târziu
Gherghină, Gherghină
Patru boi cu lanțu-n coarne
Spune, mândro, drept și bine și Un brâu
Orchestra „Carpați”, dirijor și solo vioară:
Ion Luca-Bănățeanu
1954(?) Fecioreasca de la Făgăraș
Hațegana nr. 4
O.M.P.R., dirijor Ion Luca-Bănățeanu
indisp. Hora bătrânească și De doi O.M.P.R., dirijor Ion Luca-Bănățeanu
indisp. Joc din Țara Oașului (Grigore Suchici) O.M.P.R., dirijor Ion Luca-Bănățeanu

Bibliografie modificare

  • Mândroane, Maria: Un fenomen de excepție în spațiul cărășan: Cultura maselor, pag. 29 — extras din Analele Banatului, Etnografie, Vol. VI, Timișoara, 2005
  • Cruceanu, Ada D.: Un veac de cânt coral la Bozovici (1898-1998), Editura Modus P.H., Reșița

Legături externe modificare

Articole biografice modificare