Iuliu Moldovan

medic român
Pentru alte persoane cu numele Iuliu Moldovan, vedeți Iuliu Moldovan (dezambiguizare).
Iuliu Moldovan
Iuliu Moldovan.jpg
Medicul Iuliu Moldovan
Date personale
Născut15 iulie 1882
Bogata, Mureș, Austro-Ungaria
Decedat19 iulie 1966, (84 de ani)
Cluj, Republica Socialistă România
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma[1] Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic
Activitate
Alma materUniversitatea din Viena[1]
Universitatea Carolină[1]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Babeș-Bolyai
Institutul Pasteur[*][1]
Stazione Zoologica Anton Dohrn[*][1]
Institutul Oncologic Prof. Dr. Ion Chiricuţă Cluj-Napoca[*]  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentru1. A descoperit reticulina
2. Fondatorul școlii de igienă și sănătate publică din Cluj
3.Președinte al ASTREI
Logo of the Romanian Academy.png Membru corespondent al Academiei Române

Iuliu Moldovan (n. 15 iulie 1882, Bogata, Mureș - d. 19 iulie 1966, Cluj) a fost un medic român, membru corespondent al Academiei Române (din 1920[2]), participant la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia.[3] La încheierea Primului Război Mondial, între anii 1919-1920 a organizat „Serviciul Sanitar și de Ocrotire”, din Ardeal. În 1932 a fost ales președintele ASTRA. A fost un susținător al P.N.Ț., precum și fost subsecretar de stat la Ministerul Muncii Sănătății și Ocrotirilor Sociale.

Date biografice și familieModificare

Iuliu Moldovan s-a născut la data de 15 iulie 1882, în comuna Bogata de Mureș (jud. Mureș), crescând într-un mediu sacerdotal, tatăl său fiind preot.[3]

Viața și activitateaModificare

La începutul carierei sale a lucrat ca și medic militar la secția de dermatologie și boli venerice, pentru ca mai apoi să facă parte din Laboratorul central de bacteriologie al armatei austro-ungare. În anii premergători Primului Război Mondial, s-a specializat la Institutul de medicină tropicală din Hamburg, la Institutului Pasteur din Paris, mutându-se apoi la Roma, iar mai târziu la Napoli. La 15 decembrie 1918, Iuliu Moldovan este numit secretar general al Resortului Ocrotiților Sociale din Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care își avea sediul la Sibiu. Noua funcție i-a permis organizarea Congresului medicilor din Sibiu, al cărui președinte va deveni bunul său prieten Iuliu Hațeganu, cu ajutorul căruia își va continua activitatea științifică în domeniul medicinei. În anul 1921 este ales membru corespondent al Academiei Române, făcându-se remarcat prin capacitatea sa oratorică.[3]

Între anii 1932-1947 a fost președintele Asociației Transilvănene pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), prilej care îi va permite să își pună în aplicare unele idei cu privire la educația sanitară.[3] Adunarea Generală de la Deva (1932) l-a ales ca președinte pe Iuliu Moldovan. „Neamul – după profesor Iuliu Moldovan – este o comunitate de sânge, tradiții, spațiu și destin ... Individul este încadrat în familie și neam prin sânge, tradiție și destin. Aceste legături nu le poate rupe nimeni decât rupând legile firești”. În perioada lui de președinție (1932 - 1947) au fost create școlile țărănești și organizația pentru tineri „Șoimii Carpaților” (la inițiativa lui Iuliu Hațieganu). Pentru îmbunătățirea activității Astrei a inițiat consfătuirile anuale sau bianuale cu președinții de despărțăminte. În timpul președinției sale a luat loc la Blaj, în ziua de 20 septembrie 1936, congresul general al Astrei cu ocazia aniversării a 75 de ani de existență, la care au participat Regele Carol al II-lea al României și principele moștenitor Mihai I al României.[4]

A fost fondatorul școlii de igienă și sănătate publică din Cluj. A descoperit, izolat și utilizat terapeutic reticulina (1948). președintele Asociației Transilvănene pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA).

A fost unul dintre reprezentanții de frunte ai eugenismului românesc interbelic. În 1947, la vârsta de 65 de ani se va pensiona, iar în 5 mai 1950 este arestat și internat la Sighet, unde se îmbolnăvește, dar nu beneficiază de tratament și asistență medicală, fiind eliberat 5 ani mai târziu, la 5 iulie 1955.[5] [6] La data de 19 ianuarie 1966 profesorul a decedat, fiind îngropat în Cimitirul Central din Cluj-Napoca.[7]

Inovații aduseModificare

Marele Război a adus cu sine o serie de pandemii, pe care medicii aveau datoria de de a le stăvili, astfel că Iuliu Moldovan a fost numit șef igienist al armatei austro-ungare, reușind într-un timp record să pună la cale un tratament, care avea să diminueze aportul ratei de mortalitate din vremea războiului. În intervalul de timp 1928-1930 lucrează în cadrul Ministerului Sănătății, unde elaborează o lege, care îi va purta numele („Legea Moldovan”), ale cărei idei vor fi preluate de noile generații de medici de mai târziu. Va propune numeroase direcții de cercetare în domenii precum: combaterea tuberculozei, a bolilor venerice și a mortalității infantile; nevoia creării unui unor lanțuri de spitale pe tot cuprinsul țării; înființarea unui Institut care să se ocupe cu crearea de seruri și vaccinuri care să combată eventuale pandemii etc. În 1947 publică o lucrare de 990 de pagini care însumează 630 de articole, precum și un Tratat de igienă și sănătate publică, care nu va fi depășit multă vreme și care va funcționa ca și un sistem de referință pentru viitoarele generații de medici.[3]

Caracterul medicului din MureșModificare

Iuliu Moldovan era o personalitate care nu a trecut neobservată printre contemporanii săi, fiind un om sever, dar drept, cu o vastă cultură generală și bine pregătit în domeniul medicinei, având pasiunea pescuitului, pasiunea pe care o împărțea în tovărășia prietenilor lui, persoane de seamă și ei, precum: profesorul Alexandru Pop ori a doctorul Ioan Stoichiția. Stilul său de predare era unul care capta atenția, cerând mereu noțiuni precise, precum și o bună gândire igienică, nepunând accentul pe o acumulare haotică de informații inutile. În acest ambiant, studenții se simțeau mereu în largul lor, fiind întâmpinați cu cafea înaintea unui examen.[8]

OmagieriModificare

  • O stradă din Cluj-Napoca îi poartă numele: strada Iuliu Moldovan (1882-1966).

NoteModificare

  1. ^ a b c d e (PDF) https://revista22.ro/storage/arhivapdf/36_1991.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ „Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent”, Acad.ro, accesat în  
  3. ^ a b c d e Florea, Marin (). Medicii și Marea Unire. Tipomur. p. 199-202. 
  4. ^ ASTRA
  5. ^ Fișă matricolă. Iuliu Maniu: http://www.memorialsighet.ro/fisa-matricola-penala-iuliu-moldovan/(accesat la data de 03.04.20)
  6. ^ „Enciclopedia României”. Accesat în . 
  7. ^ Florea, Marin (). Medicii și Marea Unire. Tipomur. p. 199-202. 
  8. ^ Florea, Marin (). Medicii și Marea Unire. Tipomur. p. 199-202. 

Legături externeModificare