Deschide meniul principal

Jöns Jakob Berzelius

chimist suedez
Jöns Jakob Berzelius
Jöns Jacob Berzelius from Familj-Journalen1873.png
Jöns Jakob Berzelius
Date personale
Născut[6][7][8][9][10][11][12] Modificați la Wikidata
Q10718525[*][[Q10718525 |​]], Suedia[7] Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani)[6][7][8][9][10][11][13][12] Modificați la Wikidata
Stockholm, Suedia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatSolna cemetery[*][14][15] Modificați la Wikidata
PărințiJigelbirteichon duran[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Sweden.svg Suedia Modificați la Wikidata
EtnieSuedezi Modificați la Wikidata
Ocupațiechimist
autor de non-ficțiune[*]
profesor universitar
medic
farmacist[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuchimie  Modificați la Wikidata
InstituțieKarolinska Institute[*]
Universitatea Uppsala  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea Uppsala  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Academy of Useful Science[*]
Academia Leopoldină
Academia Regală Suedeză de Științe
Academia Franceză de Științe
Academia de Științe din Sankt Petersburg[*]
Swedish Academy[*]
Academia Americană de Arte și Științe[*]
Academia de Științe din Berlin
Academia Regală Neerlandeză de Arte și Științe
Royal Swedish Academy of Letters, History and Antiquities[*]
Accademia Nazionale delle Scienze detta dei XL[*]
Bavarian Academy of Sciences and Humanities[*]
Academia de Științe din Torino[*]
Royal Academy of Medicine of Belgium[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratJohan Afzelius  Modificați la Wikidata
DoctoranziFriedrich Wöhler[1]
Nils Johan Berlin[*][2]
Heinrich Rose[3]
James Finlay Weir Johnston[*][4]
Lars Fredrik Svanberg[*]  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruUndersökning af några i trakten kring Fahlun funna fossilier, och af deras lagerställen[*]  Modificați la Wikidata
PremiiMedalia Copley ()[5]
Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]
Honorary Fellow of the Royal Society of Edinburgh[*]
Membru al Academiei Americane de Arte și Științe[*]
membru străin al Royal Society[*]
Order of Saint Stanislaus, 1st class[*]  Modificați la Wikidata
Statuia lui Berzelius în centrul parcului ce-i poartă numele, Berzelii Park, Stockholm

Jöns Jakob Berzelius (n. ,[6][7][8][9][10][11][12] Q10718525[*][[Q10718525 |​]], Suedia[7] – d. ,[6][7][8][9][10][11][13][12] Stockholm, Suedia) a fost un chimist suedez, inventator al notației chimice moderne, membru fondator al chimiei moderne, alături de John Dalton și Antoine Lavoisier.

Berzelius a descoperit elementele siliciu, seleniu, thoriu și ceriu. A fost ales membru al Academiei Regale de Științe a Suediei în 1808 și a devenit membru al Academiei Suedeze în 1837.

Berzelius a absolvit medicina la Universitatea Uppsala în 1802, devenind profesor, din 1807, în medicină și chirurgie, la Școala de Chirurgie din Stockholm. În 1810 școala a devenit o parte a Institutului Medico-Kirurgiska, predecesor al Institutului Karolinska, și Berzelius a fost numit profesor de chimie și farmacie. La puțin timp de la sosirea la Stockholm, el a scris un manual de chimie pentru studenții săi, acesta marcând începutul unei lungi și fructuoase cariere în chimie. În timp ce efectua experimente pentru manualul său, a descoperit legea proporțiilor constante, care arăta că substanțele anorganice sunt compuse din diferite elemente în proporție constantă cu greutatea lor. Pe baza acestei observații, în 1828 a creat un tabel cu masele atomice relative (cu oxigenul având valoarea 100) ale tuturor elementelor cunoscute atunci. Aceasta a reprezentat o confirmare puternică a ipotezei atomice: că compușii chimici anorganici sunt compuși din atomi combinați în cantități reprezentate prin numere întregi. Descoperind că masele atomice nu sunt multipli întregi ai masei hidrogenului, Berzelius a invalidat astfel Ipoteza lui Prout, care susținea că elementele sunt formate din atomi de hidrogen. În 1838, Berzelius a descoperit proteinele. Studenți lucrând în laboratorul lui Berzelius au descoperit de asemenea litiul și vanadiul.

Pentru a înțelege mai bine experimentele, el a creat un sistem de notații chimice în care elementelor le erau date denumiri simple, literale—precum O pentru oxigen, sau Fe pentru fier—și proporțiile erau desemnate prin numere. Acest sistem este baza sistemului utilizat astăzi, cu mici modificări.

BiografieModificare

Berzelius s-a născut la Väversunda, în Östergötland, din țara Suedia, la 20 august 1779. Acesta și-a pierdut ambii părinți încă de la o vârstă fragedă. În ciuda acestor fapte, el a fost îngrijit în continuare de către rudele sale din Linköpig, unde a învățat pe băncile școlii cunoscute astăzi sub denumirea de Katedralskolan. Ulterior, el s-a înscris la Universitatea Uppsala, învățând între anii 1796 și 1801 pentru a deveni doctor. Berzelius a fost învățat chimie de către Anders Gustaf Ekeberg, descoperitorul elementului chimic numit tantal. Mai târziu, el a lucrat ca ucenic într-o farmacie împreună cu un fizician. În acest timp, el a realizat analize pentru apele de izvor. Datorită studiilor sale în domeniul medicinei, el a făcut studii cu privire la curentul galvanic la câteva boli și le-a licențiat în 1802. După aceea, el lucrează cu un fizician lângă Stockholm. Între anii 1808 și 1836, Berzelius lucrează cu Anna Sundström, care a lucrat ca asistenta sa. În 1807, Berzelius a fost numit profesor în chimie și farmacie la Institutul Karolinska. În 1808, este ales membru al Societății Regale de Științe Suedeză. În acest timp, academia a ajut o perioadă de sedentarism, datorită venirii romantismului, astfel, lumea nu prea era interesată de știință. În 1818, Berzelius a fost ales secretarul academiei/societății, menținându-și postul până în anul 1848.

NoteModificare

  1. ^ Genealogia matematicienilor, accesat în  
  2. ^ Q24346041[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ Genealogia matematicienilor, accesat în  
  4. ^ Genealogia matematicienilor, accesat în  
  5. ^ Award winners : Copley Medal (în engleză), Societatea Regală din Londra, accesat în  
  6. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ a b c d e f Jöns Jacob Berzelius (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon 
  8. ^ a b c d Jons Jacob Berzelius, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  9. ^ a b c d Jöns Jacob Berzelius, SNAC, accesat în  
  10. ^ a b c d Jöns Jacob Berzelius, Find a Grave, accesat în  
  11. ^ a b c d baron BERZELIUS, Académie Nationale de Médecine, accesat în  
  12. ^ a b c d Jöns Jakob Berzelius, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  13. ^ a b Jöns Jacob Berzelius, KNAW Past Members, accesat în  
  14. ^ Jöns Jacob Berzelius (în suedeză), accesat în  
  15. ^ Jacob Berzelius (în suedeză) 

BibliografieModificare

  • en Jorpes, J. Erik (). Jac. Berzelius: His Life and Work. Stockholm: Almquist and Wiksell. 
    Traducere în limba engleză de Barbara Steele. Nu există traducere în limba română a acestei lucrări.
  • Jaime Wisniak (). „Jöns Jacob Berzelius A Guide to the Perplexed Chemist”. The Chemical Educator. 5 (6): 343–350. doi:10.1007/s00897000430a. 
  • Paul Walden (). „Zum 100. Todestag von Jöns Jakob Berzelius am 7. August 1948”. Naturwissenschaften. 34 (11): 321–327. Bibcode:1947NW.....34..321W. doi:10.1007/BF00644137. 
  • Holmberg, Arne (1933) Bibliografi över J. J. Berzelius. 2 parts in 5 vol. Stockholm: Kungl. Svenska Vetenskapsakademien, 1933–67. 1. del och suppl. 1–2. Tryckta arbeten av och om Berzelius. 2. del och suppl. Manuskript
  • Jorpes, J. Erik (1966) Jac. Berzelius – his life and work; translated from the Swedish manuscript by Barbara Steele. Stockholm: Almqvist & Wiksell, 1966. (Reissued by University of California Press, Berkeley, 1970 ISBN: 0-520-01628-9)
  • Partington, J. R. (1964) History of Chemistry; vol. 4. London: Macmillan; pp. 142–77

Legături externeModificare