Jelena Dimitrijević
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Kruševac, Principatul Serbiei Modificați la Wikidata
Decedată (83 de ani) Modificați la Wikidata
Belgrad, Regatul Iugoslaviei Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiboală Modificați la Wikidata
Cetățenie Principatul Serbiei
 Regatul Serbiei
 Regatul Iugoslaviei Modificați la Wikidata
Ocupațiepoetă
scriitoare
asistent social[*]
călător[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba sârbă[2][3] Modificați la Wikidata
Pentru o fotbalistă sârbă, vedeți Jelena Dimitrijević (fotbalistă).

Jelena Dimitrijević (în sârbă Јелена Ј. Димитријевић, n. , Kruševac, Principatul Serbiei – d. , Belgrad, Regatul Iugoslaviei) a fost o scriitoare sârbă de povestiri, romancieră, poetă, călătoare, asistentă socială, feministă și poliglotă. Este considerată prima femeie din istoria sârbă modernă care a publicat o lucrare în proză de călătorie, în 1894.[5]

Biografie modificare

Dimitrijević s-a născut la Kruševac la 27 martie 1862 și a fost o scriitoare sârbă proeminentă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. A învățat să vorbească fluent limbile franceză, engleză, rusă, italiană, greacă și turcă. A fost crescută într-o familie respectată și bogată, în spiritul moștenirii culturale sârbe și a religiei ortodoxe.

De la o vârstă fragedă s-a dedicat scrierii - în ciuda unei leziuni oculare din copilărie care a obligat-o să părăsească școala și împotriva sfaturilor medicale care îi interziceau cititul.[6] A avut un mare sprijin în soțul ei, Jovan Dimitrijević. Pe lângă faptul că i-a sprijinit scrisul și activitățile sociale, el a fost adesea colegul ei de călătorie și persoana pe care s-a putut baza complet. Dimitrijević a călătorit în numeroase locuri, descriind experiențele sale din Grecia, India, Egipt și America într-o serie de cărți. Când soțul ei a murit, ea a ținut doliu tot restul vieții.[7]

În 1881 s-au mutat la Niš, care a fost parte a Imperiului Otoman până în 1878. Și-a dedicat energia studiului femeilor musulmane, iar în 1897 a publicat Pisma iz Niša o haremima (Scrisori de la Niš cu privire la Haremuri) - „...prima carte de proză sârbă scrisă și publicată de o autoare feminină”.[6] Printre realizările ei se număra înțelegerea vieții femeilor turce, inclusiv accesul la lumea privată a haremului și realizarea unei călătorii în toată lumea la vârsta de șaizeci de ani.

Cel mai important roman al său Nove (Noua femeie); tratează dilemele cu care se confruntă femeile musulmane educate în secolul al XX-lea în raport cu modul lor de viață tradițional. Pentru romanul Nove, Dimitrijevic a câștigat prestigiosul premiu Matica Srpska pentru literatură în 1912.

De asemenea, a scris poezie lirică, precum și romane, dar este probabil cel mai faimoasă pentru Pisma iz Nisa o Haremima, o narațiune semi-ficțională, semi-istorică, antropologică, care conține portrete ale vieții în haremele turcești, cu 50 de ani înainte de nașterea ei, când orașul din sudul Serbiei, Niš, a fost încă o parte a Imperiului Otoman. O altă lucrare celebră a sa este Pisma iz Soluna / Scrisori din Salonic, un autentic roman de călătorie în Imperiul Otoman în timpul Revoluției Junilor Turci din 1908, în care Salonic a fost centrul revoluției. Romanul Scrisori din Salonic a fost publicat mai întâi în foileton în Srpski književni glasnik (Revista literară sârbă) în 1908-1909, iar apoi ca o carte separată în 1918, la Sarajevo.

Până la începutul secolului al XX-lea, ea și soțul ei au locuit la Belgrad și ea a fost membru al Societății Scriitorilor Sârbi.[6]

Ultimii ani și moartea modificare

De asemenea, a scris Pisma iz Indije / Scrisori din India în 1928, Pisma iz Misira / Scrisori din Egipt în 1929 și Novi svet ili u Americi godinu dana / Lumea nouă, sau În America pentru un an în 1934. Alături de Isidora Sekulić, Dimitrijević este una dintre primele autoare feministe din Serbia. A murit la Belgrad la 10 aprilie 1945, la 83 de ani.

Lucrări modificare

  • Jelenine pesme (Pesme Jelene Jov. Dimitrijevića) , 1894.
  • Pisma iz Niša o haremima, 1897.
  • Đul-Marikina prikažnja, povestiri, 1901.
  • Fati-Sultan, Safi-Hanum, Mejrem-Hanum, nuvele, 1907.
  • Nove, 1912.
  • Amerikanka, 1918.
  • Pisma iz Soluna, 1918.
  • Pisma iz Indije, 1928.
  • Pisma iz Misira, 1929.
  • Novi svet ili u Americi godinu dana, 1934.
  • Une vision, 1936.
  • Sedam mora i tri okeana. Putem oko sveta , 1940.

Surse modificare

  • Jelena Dimitrijević (). „Pisma iz Niša o haremima”. National Library of Serbia. Accesat în . 
  • Slobodanka Peković (). „Putopisi Jelene Dimitrijević kao mogućnost viđenja Drugog (117-35)” [Jelena Dimitrijević's travellogues] (în Serbian). Belgrade, Serbia: Institute for Literature and Arts. Arhivat din original la . Accesat în . 
  • Hawkesworth, Celia, Voices in the Shadows: Women and Verbal Art in Serbia and Bosnia, publicat de Central European University Press (Budapesta, New York, 2000).
  • Skerlić, Jovan, Istorija Nove Srpske Književnosti / O istorie a noii literaturi sârbe (ediția a doua, 1921), p.   476.

Referințe modificare

  1. ^ a b Jelena Dimitrijevic,FemBio-Datenbank[*][[FemBio-Datenbank (database of women's biographies)|​]] 
  2. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ Stjelja, Ana (). „Tragom prve priznate srpske književnice” (PDF). Književna istorija: 344. Accesat în . 
  6. ^ a b c Stevanović, Ana (). „Jelena Dimitrijević, Serbia's first feminist author”. Europeana (CC By-SA) (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Stjelja, Ana, "The case of Serbian writer Jelena J. Dimitrijević (1862-1945)", Lamed-E, Autumn 2013, Number 20 (ed. Ivan Ninić), p. 21.

Vezi și modificare