Károly Kós

arhitect maghiar
(Redirecționat de la Kós Károly)
Károly Kós
Date personale
Nume la naștereKósch Károly Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Timișoara, Austro-Ungaria[5] Modificați la Wikidata
Decedat (93 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Cluj-Napoca, România[5] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Hajongard din Cluj Modificați la Wikidata
CopiiZsófia Koós[*]
Balázs Kós[*]
András Kós[*]
Károly Kós[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria
 România Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect
scriitor
grafician[*]
designer carte[*]
redactor[*]
editor[*]
profesor
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară[6] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta  Modificați la Wikidata
PremiiYbl Miklós-díj[*][[Ybl Miklós-díj (architectural prize)|​]] ()  Modificați la Wikidata

Károly Kós, născut Károly Kósch, (n. , Timișoara, Austro-Ungaria – d. , Cluj-Napoca, România) a fost un arhitect maghiar, scriitor, grafician, etnograf și politician exponent al transilvanismului din Austro-Ungaria și România.

Biserica cu Cocoș din Cluj

Biografie

modificare

Născut în Timișoara în 1883, a studiat inițial ingineria, doar mai târziu îndreptându-se spre arhitectură. Încă din timpul studiilor a manifestat un puternic interes pentru arhitectura tradițională țărănească: în acest scop a întreprins diverse călătorii în Ținutul Secuiesc și zona cu folclor de tip Kalotaszeg (pe cursul râului Călata și în jurul localității Rimetea, județul Alba).

În 1914, la începutul Primului Razboi Mondial, Kós s-a mutat la Stana unde și-a construit o casă numită Varjúvár, într-un stil unic. Anul următor a fost încorporat în armată dar la scurt timp a fost eliberat la cererea Ministerului Culturii. Între 1917 și 1918 a fost trimis într-o călătorie de studii la Istanbul. În 1918 i s-a oferit postul de profesor la Facultatea de Arte din Budapesta, însă a refuzat, dorind să se întoarcă în Transilvania. A trăit din comisioane.

Kós își începe practic cariera politică în primăvara anului 1919 când, împreună cu un grup de intelectuali maghiari, a proclamat Republica din Călata, dar a fost respins de Consiliul Dirigent al Transilvaniei[7]. în 1921 fondează, împreună cu Lajos Albrecht și alții, Partidul Popular Transilvănean (ulterior devenit Partidul Popular Ungar). A mai contribuit ca editor și grafician la ziarul politic ilustrat Vasárnap. În 1924, împreună cu câțiva prieteni, fondează editura Erdélyi Szépmíves Céh (în traducere aprox. "Breasla artistică transilvăneană"). Din 1931 este editor la o altă publicație și conducătorul unei asociații de artiști maghiari din România.

În 1944 casa lui Kós din Stana a fost jefuită, iar arhitectul s-a refugiat la Cluj, unde s-a alăturat familiei. Aici devine director al Asociației Economice Ungaro-Transilvănene. Ca politician a fost președintele Uniunii Populare Maghiare (Magyar Népi Szövetség, MNSz) și mai apoi membru în Parlamentul României între 1946-1948.

Kós a predat la Facultatea de Agricultură din Cluj până în 1953, unde a ocupat și postul de decan în anul universitar 1945-1946. A murit pe 24 august 1977 la Cluj.

Traduceri

modificare

Kós a tradus din germană în maghiară cartea scriitorului sas Adolf Meschendörfer intitulată Die Stadt im Osten, despre Brașov. Traducerea a fost publicată în anul 1983 la Editura Kriterion sub titlul Corona.

Clădiri proiectate

modificare
 
Varjúvár - casa lui Károly Kós din satul Stana

Premii, recunoașteri

modificare

În Târgu Mureș, în curtea clădirii întreprinderilor comunale (în maghiară Városi Közüzem), proiectată de Károly Kós în 1903, există o statuie sculptată de Márton Izsák care îl reprezintă pe arhitect.[8]

  1. ^ a b Károly Kós, SNAC, accesat în  
  2. ^ a b Károly Kos, RKDartists, accesat în  
  3. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b Károly Kós [Kosch], Kós [Kosch], Károly[*][[Kós [Kosch], Károly (encyclopedia article)|​]] 
  5. ^ a b Hungarian Theatre Museum and Institute 
  6. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ Republica Autonomă Călata Krajnik , Monica -Republica Călata - Utopia maghiară
  8. ^ Virtuális Marosvásárhely: Kós Károly mellszobra

Legături externe

modificare