Leo Bordeianu

Date personale
Leo Bordeianu

Născut	19 iulie 1955 Coșnița, Dubăsari
Cetățenie	Moldovenească
Ocupație	poet, jurnalist, traducător, matematician și editor român
Limbi vorbite	limba română
Activitatea literară
Specie literară	poezie, publicistică
Modifică date / text

Leo Bordeianu (n. 19 iulie 1955, în satul Coșnița, raionul Dubăsari, actuala Republică Moldova) este un poet, publicist, matematician și editor român.

Biografie

S-a născut pe data de 19 iulie, 1955, în satul Coșnița din raionul Dubăsari.

Studii

În 1977, absolvește Facultatea de Matematică și Cibernetică a Universității de Stat din Moldova, Chișinău.

Între 1982 și 1985 este doctorand la Academia de Științe din Uniunea Sovietică.

Cariera

Literară

Debutează cu poeme în revista „Moldova” (1984).

Publică în revistele de cultură din Republica Moldova, România, Italia, Franța, Olanda, SUA etc.: Contrafort, România literară, Limba Română, Convorbiri literare, Poezia, Cronica, Familia, Poesis ș.a. Susține rubrici permanente în revistele „Limba Română”, „Flux”, „Moldova”, „Noi” și „Florile dalbe”.

În cadrul revistei “Noi”, la fiecare trei ani, a pregătit pentru tipar și a prefațat antologii poetice cuprinzînd cele mai bune lucrări ale cititorilor apărute în paginile publicației: „Dragoste amară” (1995), „Buletin de identitate” (1998), „Pasărea de cafea” (2001), „Catargele luminii” (2004), „Sufletul, ca varul nestins” (2007) și „Alb-negru asimetric” (2010).

Profesională

Colaborator la Centrul de Calcul al U.S.M. (1977 – 1991); secretar de redacție la revistele „Limba Română” (1991 – 2002) și „Moldova” (2003 – 2009); șef redacție literară la revistele „Noi” (din 1992) și „Florile dalbe” (2004 – 2011); șef sector la revista „Monitorul Oficial al Republicii Moldova” (2010 – 2017), redactor-șef la ziarul de cultură creștin-ortodoxă pentru copii și adolescenți „Scara spre Cer” (din 2010).

Opera

Volume de versuri

1989 - Mai multă dragoste decât ură, Editura „Literatura Artistică”, Chișinău
1993 - Palpabilitatea marginilor, Editura „Hyperion”, Chișinău
2000 - Pânzele albe ale libertății, Editura „Augusta”, Timișoara
2005 - Linie de demarcație, Editura „Augusta”, Timișoara
2011 - Nimeni să nu se teamă de moarte, Editura „Axios”, Chișinău
2013 - Lumini peste ape, Editura „Tipo Moldova”, Colecția OPERA OMNIA, Iași
2017 - Harta, Editura „Prut Internațional”, Chișinău

Prezent în antologii

1993 - Златна лажица, (în limba macedoneană), selecție și traducere de Dumitru M. Ion, Editura „Cultura”, Skopje
1995 - Portret de grup. O altă imagine a poeziei basarabene, Editura „Arc”, Chișinău
1998 - Echos poètiques de Bessarabie, (ediție bilingvă – română-franceză), coordonator – prof. Valeriu Rusu, Editura „Știința”, Chișinău
1999 - Metafore românești din Basarabia, Editura „Cronica”, Iași
2003 - Poeți contemporani din Basarabia, selecție de Iulian Filip, Editura „Biblioteca Tîrgoviște”, Tîrgoviște
2003 - Singular destinies. Contemporary Poets of Bessarabia, selecție și traducere de Cristina Cârstea, Adam J. Sorkin și Sean Cotter, Editura „Cartier” Chișinău
2007 - Poeți contemporani din Basarabia. Ediția II, selecție de Iulian Filip, Editura „Biblioteca Tîrgoviște”, Tîrgoviște
2010 - Poeți din Basarabia. Un veac de poezie românească, selecție de Adrian Dinu Rachieru, Editura Academiei Române/Editura „Știința”, București/Chișinău
2014 - Antologie de poezie română contemporană, vol. II, ediție în limbile română, franceză, engleză și germană, Editura „Tipo Moldova”, Iași
2015 - Portret de grup. După 20 de ani, Editura „Cartier”, Chișinău
2016 - Poeți basarabeni contemporani, Editura „Știința”, Chișinău
2017 - Literatura din Basarabia. Început de secol XXI. Poezie, Editura „Știința”, Chișinău

Poezia sa este tradusă în rusă, engleză, franceză, italiană ș.a.

Premii literare și distincții. Afilieri

1990 - Devine membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.
1994 - Devine membru al Uniunii Scriitorilor din România.
2001 - Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru volumul Pânzele albe ale libertății.

Referințe critice

Vasile Gârneț, Caligrame și alte construcții // „Literatura și Arta”, nr. 26, 1990; „Contrafort”, nr. 12, 1995.
Alexandru Lungu, Leo Bordeianu // „Argo”, Revistă de poezie și desen, Bonn, nr. 4, 1991; Palpabilitatea marginilor// „Argo”, nr. 12, 1995.
Grigore Chiper, Leo Bordeianu: Palpabilitatea marginilor // „Basarabia”, nr. 6, 1994.
Ovidiu Moceanu, Palpabilitatea marginilor // „Contrafort”, nr. 5-6, 1995.
Mihai Cimpoi, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Editura Arc, Chișinău, 1996.
Constantin Ciopraga, O altă imagine a poeziei basarabene // „Dacia literară”, nr.2, 1996.
Andrei Țurcanu, Poezia: dezagregare și verb //”Bunul simț”, Editura Cartier, Chișinău, 1996.
Emilian Galaicu-Păun, Un vers „din ce în ce mai alb” // „Poezia de după poezie”, Editura Cartier, 1999.
Călina Trifan, Leo Bordeianu: Pânzele albe ale libertății // „Limba Română”, nr. 4-8, 2001.
Călin Chincea, Leo Bordeianu între tandrețe și ironie // „Confluențe”, nr. 10, 2000.
Ion Roșioru, Pânzele albe ale libertății // „Convorbiri literare”, nr. 1, 2001.
Adrian Rachieru, Profil: Leo Bordeianu, „Poezia mea lovește în mine”// „Oglinda literară”, anul IV, nr. 46, octombrie 2005.
Emilian Marcu, Linie de demarcație // „Convorbiri literare”, nr. 6, 2006.

Aprecieri

Poezia lui Leo Bordeianu planează, atât tematic, cât și expresiv, în spații diferite, arătându-se mai puțin asemenea unei păsări circumscrise propriului său cuib și desfășurând mai degrabă zboruri esențiale – când într-un văzduh înalt, frizând absolutul, când coborând larg și razant asupra pământului și a apelor. Iubitorii de etichete, pătimași a găsi fiecărui poet o unică încarcerare definitorie, s-ar arăta pierduți față de această poezie, care ar putea fi catalogată când simbolistă, când romantică, ba chiar și suprarealistă. Acest polimorfism, departe de a mărturisi o irosire, oglindește o unitate diversificată, supusă fericit suflului originar al Poeziei. - Alexandru Lungu

Leo Bordeianu își vede satul ca pe o pasăre Phőnix, ca pe o arenă pe care Viața se logodește cu Moartea, într-un limbaj descătușat, beneficiind de prozaisme. Poetul stăruie într-un spațiu unde se uită de viață, dar nu se știe încă de neființă. - Mihai Cimpoi

Filigrane încântătoare sunt anotimpurile lui Leo Bordeianu (acuarelă, toamna), inscripții concise precum cea intitulată stare în spiritul unui Bacovia postmodern la care dicțiunea în contratimp atinge virtuozitatea. - Constantin Ciopraga

Nu ideea abisului îl interesează pe poet, nici imaginea sclipitoare confecționată sau frustă. Leo Bordeianu amestecă vocabulele într-un cazan interior și adulmecă licoarea în tăcere ca pe o pipă turcească. - Grigore Chiper

Leo Bordeianu se desparte hotărât de congeneri, de cei care au transformat, prin textuare, „facerea poemului” într-o productivă inginerie lirică. Cuvintele, împreună, „nu pot face altceva / decât un poem”; dorind a afla „pantoful de aur al poeziei”, autorul visează însă texte – „poieni de lumină”. Sufletul planează „peste veșnicia cuvintelor”. Ar fi vorba de o destrupare, spărgând crusta tabieturilor, dezicându-se de „verbul ermetic”, părăsind necredința. Lepădarea învelișului înseamnă o fereastră deschisă spre cer, îmbrăcând „haina de lumină”. Ultimul Leo Bordeianu a intrat într-o „viață nouă”. Știe că pentru a rezista „e nevoie de mult cântec” și își dorește lin „schimb de priviri / care să ne rostească”, aflându-și sinele. - Adrian Dinu Rachieru