Deschide meniul principal
Matei Boilă
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Blaj, România Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma Modificați la Wikidata
Ocupațieom politic Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicPartidul Național-Țărănesc  Modificați la Wikidata

Matei Zaharia Boilă (n. , Blaj, România – d. ) a fost un senator român, deținut politic în timpul regimului comunist, preot greco-catolic. Matei Zaharia Boilă a fost fiul profesorului Zaharia Boilă (în perioada interbelică titular al catedrei de Drept Constituțional la Universitatea Regele Ferdinand din Cluj) și al Clarei Popa, fiica surorii lui Iuliu Maniu.[1]

Cuprins

Detenția și clandestinitateaModificare

Matei Boilă a fost membru PNȚ din 1945. În 1952 a fost arestat în lotul foștilor țărăniști, condamnat la 10 ani de închisoare și trimis la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

În data de 15 august 1977 a fost hirotonit preot la Reghin, de către episcopul Alexandru Todea.

Activitatea de senatorModificare

Între 1992-2000 a fost senator de Cluj din partea PNȚCD. În legislatura 1996-2000, Matei Boilă a fost membru PNȚCD până în aprilie 1999 iar apoi a devenit senator neafiliat. În cadrul activității sale parlamentare în legislatura 1996-2000, Matei Boilă a fost membru în grupul parlamentar de prietenie cu Republica Portugheză.

Mihai Boilă s-a remarcat prin inițiativa legislativă nr. 243/1996 privind reglementarea folosirii lăcașelor de cult ale Bisericii Române Unite cu Roma.[2] Proiectul senatorului Boilă prevedea folosirea în comun de către comunitățile ortodoxe și greco-catolice a bisericilor greco-catolice în localitățile în care există o singură biserică, respectiv folosirea exclusivă a unei biserici de către comunitățile greco-catolice în localitățile în care există două sau mai multe lăcașe de cult. Această inițiativă a fost completată de senatorul Corneliu Turianu și adoptată de Senat în data de 12 iunie 1997, fapt care a dus la o reacție aprinsă din partea episcopatului Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, reacție amplificată de parlamentarii PUNR.[3] Legea Boilă-Turianu a fost tergiversată la Camera Deputaților timp de patru ani și în cele din urmă respinsă pe 25 septembrie 2001,[4] în noua legislatură dominată de PDSR (devenit PSD în iunie 2001).

MemoriaModificare

În data de 30 august 2015 a fost înmormântat în Cimitirul Hajongard din Cluj, de către un sobor de preoți în frunte cu episcopul Mihai Frățilă.

NoteModificare

Legături externeModificare