Mateiaș, Brașov

sat în comuna Racoș, județul Brașov, România
Mateiaș
—  sat  —
Mateiaș se află în România
Mateiaș
Mateiaș
Mateiaș (România)
Localizarea satului pe harta României
Mateiaș se află în Județul Brașov
Mateiaș
Mateiaș
Mateiaș (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 46°0′59″N 25°22′54″E / 46.01639°N 25.38167°E46°0′59″N 25°22′54″E / 46.01639°N 25.38167°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețBrasov county coat of arms.png Brașov
ComunăRacoș

SIRUTA41729

Altitudine460 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total480 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507176
Prefix telefonic+40 x59

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Mateiaș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Mateiaș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)

Mateiaș (în germană Mathesdorf, în maghiară Mátéfalva) este un sat în comuna Racoș din județul Brașov, Transilvania, România.

LocalizareModificare

Localitatea este situată în centrul țării pe DN13, la 65 km de Sighișoara și 69 km de Brașov, în Munții Perșani. Localitatea dispune de o stație CFR, pe ruta Teiuș–Brașov.

IstoricModificare

În perioada interbelică a făcut parte din județul Târnava Mare, plasa Rupea.

Clădiri istoriceModificare

  • Biserica ortodoxă "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril"
  • Monumentul istoric dedicat eroilor din Primul Război Mondial

DemografieModificare

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 634 locuitori, dintre care 607 români, 25 maghiari, 1 german și 1 de altă etnie.[1] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 604 ortodocși, 10 romano-catolici, 8 reformați, 6 luterani ș.a.[2]

Tradiții și obiceiuriModificare

  • Obicei de nuntă Obiceiul de nuntă filmat în anul 1984 în satul Mateiaș de către studioul Sahia Film a câștigat Marele Premiu la un concurs de obiceiuri și tradiții populare desfășurat în Franța. Obiceiul prezintă amănunțit toate etapele nunții care se petreceau de odinioară in satul Mateiaș precum și în multe din satele din jurul Cohalmului (Rupea), pornind de la gătitul (aranjatul) miresei, al mirelui, călărașii, alaiurile celor doi miri, carele cu zestrea, uratul colăcelului, steagul de nunta, ghicitul miresei, etc. Trebuie remarcată[judecată de valoare] bogăția costumelor populare ale acestui sat în special în portul feminin dar mai ales în "găteala" (aranjarea) capului care era diferită pornind de la fetele tinere, femei măritate, chiar și femeile în vârstă.
  • Anual, de Crăciun, Nașterea Domnului, toți feciorii se îmbracă în costum popular tradițional și pornesc prin sat a colinda pe la porțile oamenilor.
  • În fiecare an, de Paște, Învierea Domnului, satul (în special tineretul) primește o invitație la un bal, numit " Fii Satului " , în fiecare an organizându-l o altă familie.

ReferințeModificare

  1. ^ Recensământul populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 440-441.
  2. ^ Idem, pag. 741.

BibliografieModificare

  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov. Bucuresti. ISBN 978-973-0-11186-6

Vezi șiModificare