Wikipedia

Matilda de Habsburg

cea mai mare fiica a lui Rudolf I al Sfantului Imperiu Roman
Matilda de Habsburg
Ducesă de Bavaria

Matilda de Habsburg (portret de Antoni Boys)
Date personale
Născută1253 Modificați la Wikidata
Rheinfelden⁠(d), cantonul Aargau, Elveția Modificați la Wikidata
Decedată (51 de ani)[1] Modificați la Wikidata
München, Ducatul de Bavaria Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăZisterzienserkloster Fürstenfeld[*][[Zisterzienserkloster Fürstenfeld (abbey)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiRudolf I al Sfântului Imperiu Roman[2]
Gertruda de Hohenberg[2] Modificați la Wikidata
Frați și suroriIudita de Habsburg[2]
Agnes de Habsburg[*]​
Hedviga de Habsburg
Caterina de Habsburg[*]​
Clemence de Habsburg[2]
Hartmann de Habsburg[*]​
Rudolf al II-lea
Albert I al Sfântului Imperiu Roman[2] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuLudovic cel Strict (–)[2] Modificați la Wikidata
CopiiLudovic al IV-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman[2]
Agnes de Bavaria[*]​
Rudolf I[*][[Rudolf I (Duke of Bavaria and Count Palatine of the Rhine)|​]][2]
Matilda de Bavaria[*]​
Anna de Bavaria[*]​[3] Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriduce
Familie nobiliarăCasa de Habsburg
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Matilda de Habsburg, numită uneori Mechthild (în germană Mathilde; n.c. 1253, Rheinfelden, Ducatul Suabiei – d. 23 decembrie1304, München), aparținând Casei de Habsburg, a fost soția lui Ludovic cel Strict, ducele Bavariei Superioare și conte palatin al Rinului.[4]

Familie modificare

Matilda a fost fiica cea mare a contelui Rudolf al IV-lea de Habsburg (mai târziu împărat al Sfântului Imperiu Roman ca Rudolf I) și a primei sale soții, Gertruda de Hohenberg. Fratele ei, Albert, i-a succedat tatălui său ca rege romano-german în 1298. Fratele ei, Rudolf al II-lea, a devenit duce al Suabiei, însdar a murit în 1290.

Biografie modificare

Până la alegerea tatălui ei ca rege romano-german pe 1 septembrie 1273, familia de Habsburg era una relativ nesemnificativă în imperiu. După perioada numită în istorie Interregn (1250–1273), principii electori l-au ales în unanimitate pe Rudolf rege romano-german. Pentru ca Rudolf să își poată impune domnia și asigura poziția ca rege, el a aplicat o politică inteligentă a căsătoriilor.[5] Urmare a acestei politici, fiica sa Matilda s-a căsătorit cu vicarul imperial Ludovic cel Strict. El a fost acela dintre principii electori care a anunțat public alegerea regelui în unanimitate, așa că era interesul lui Rudolf să-și asigure votul contelui palatin. Pe 24 octombrie 1273, ziua încoronării regelui Rudolf I în Aachen, Matilda și Ludovic s-au căsătorit în Heidelberg.[4] Sora ei, Agnes, s-a căsătorit în aceeași zi cu principele elector Albert al II-lea al Saxoniei în Wittenberg. De atunci familia Habsburg a devenit una dintre cele mai importante ale imperiului.

La trei zile după nunta Matildei, pentru a asigura zestrea promisă ginerelui său, Rudolf a dat în gaj castelele și orașele Nürnberg, Ravensburg, Altdorf, Memmingen și Kaufbeuren.[6]

Celelalte surori ale Matildei s-au căsătorit ulterior cu persoane importante, astfel:

În acest fel Rudolf I și-a asigurat sprijinul puternicilor principi ai imperiului.

Căsătorie și descendenți modificare

Rudolf a dat soțului Matildei o zestre de 15 000 de mărci de argint, iar Ludovic i-a dăruit ei castelele Wolfsburg și Winzigen și orașul Neustadt. În 1274 Rudolf a făcut cadou cuplului Castelul Wachenheim.

Matilda avea propria curte, un administrator, un judecător, un notar și propria cancelarie. Ea a exercitat, de asemenea, patronajul mănăstirii dominicane din Altenhohenau.[8]

Din căsătoria Matildei cu Ludovic cel Strict au rezultat cinci copii:

  1. în 1290 cu landgraful Henric de Hessa (1264–1298),
  2. în 1298/1299 cu margraful Henric I de Brandenburg (1256–1318);
  • Anna (n. 1280), călugăriță în mănăstirea din Ulm;
  • Ludovic (1282–1347), împărat al Sfântului Imperiu Roman, căsătorit:
  1. în 1308 cu Beatrice de Silezia-Schweidnitz (1290–1322),
  2. în 1324 la Köln cu Margareta I a Olandei (1310–1356).[9]

Deoarece soțul și tatăl ei Rudolf au lucrat strâns împreună din punct de vedere politic și Ludovic cel Strict a participat adesea la dietele tatălui ei, Matilda a călătorit cu el la familia ei și a reușit astfel să mențină un contact strâns cu mama și surorile ei.[10]

După ce tatăl ei a murit în 1291, Adolf de Nassau a fost ales rege romano-german, spre nemulțumirea fratelui ei Albert și a soțului ei, care îl susținuse pe Albert. Deoarece Ludovic cel Strict dorea, după alegerea regelui romano-german, să strângă legăturile cu acesta, el a încheiat un contract de căsătorie a fiului său Rudolf cu Mechthild, fiica lui Adolf de Nassau.

După moartea lui Ludovic în 1294 Matildei i-a fost dificil să ia decizii pentru familia de Wittelsbach care să nu fie nefavorabile fratelui ei Albert I. Matilda a încercat să medieze în multe conflicte dintre fratele ei și Adolf de Nassau, care era susținut de fiul ei Rudolf.

Matilda a trebuit să schimbe posesiunile ei de văduvă, aflate în jurul orașului Heidelberg și de-a lungul râului Rin, cu teritoriile Bavariei Superioare și cele ale Palatinatului Superior pentru căsătoria dintre fiul ei, Rudolf, fiica lui Adolf de Nassau, Mechthild.

Conform împărțirii moștenirii Casei de Wittelsbach, Bavaria Superioară urma să fie dată minorului Ludovic al IV-lea. Cu toate acestea, Rudolf I a încercat să preia tutela fratelui său pentru a-și impune pretențiile asupra Bavariei Superioare. Aceasta a dus la conflicte între Matilda și fiul ei, Rudolf I, care a ținut-o prizonieră la München în 1302 pentru a o împiedica să se mai amestece în treburile guvernării. După ce a fost eliberată, Matilda a încălcat promisiunea făcută lui Rudolf, obținând sprijinul fratelui ei, Albert I.

Matilda a murit la München pe 23 decembrie 1304 și a fost înmormântată lângă soțul ei în mănăstirea cisterciană Fürstenfeld, în Bavaria.[4]

Note modificare

  1. ^ Mathilde von Habsburg, Genealogics 
  2. ^ a b c d e f g h Kindred Britain 
  3. ^ The Peerage 
  4. ^ a b c Richard Reifenscheid: Die Habsburger in Lebensbildern, Eine Familie schreibt Geschichte, Editura INGENIUM, Graz 2003, ISBN 3-903297-16-0, p. 21.
  5. ^ Karl-Friedrich Krieger: Die Habsburger im Mittelalter: von Rudolf I. bis Friedrich III, Editura Kohlhammer, Stuttgart 2004, ISBN 3-17-018228-5.
  6. ^ Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3, p. 352.
  7. ^ „Habsburg 2”. genealogy.euweb.cz. Accesat în . 
  8. ^ „ZBLG - Seite 183 ZBLG 60 (1997)”. periodika.digitale-sammlungen.de. Accesat în . 
  9. ^ „Wittelsbach 1”. genealogy.euweb.cz. Accesat în . 
  10. ^ „ZBLG - Seite 183 ZBLG 60 (1997)”. periodika.digitale-sammlungen.de. Accesat în . 

Bibliografie modificare

  • Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3.
  • Martin Kaufhold: Rudolf I. în: Neue Deutsche Biographie., vol. 22, 2005, pp. 167–169 (versiune online)
  • Karl-Friedrich Krieger: Die Habsburger im Mittelalter. (Urban Taschenbücher), Stuttgart 2004.
  • Johann Loserth: Rudolf I., în: Allgemeine Deutsche Biographie., vol. 29, 1889, pp. 478–493, (versiune online)
  • Michael Menzel: Die Zeit der Entwürfe 1273–1347. (Handbuch der deutschen Geschichte. vol. 7a, Stuttgart 2012.
  • Sigmund von Riezler: Ludwig II., în: Allgemeine Deutsche Biographie., vol. 19, 1884, pp. 497–502, (versiune online)
  • Gabriele Schlütter-Schindler: Regis Filia – Comitissa Palatina Rheni et Ducissa Bavariae. Mechthild von Habsburg und Mechthild von Nassau. In: Zeitschrift für bayerische Landesgeschichte. Band 60, 1997, pp. 183-218 (versiune online[nefuncțională])
  • Wilhelm Störmer: Ludwig II., în: Neue Deutsche Biographie., vol. 15, 1987, pp. 357–360 (versiune online)
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Matilda_de_Habsburg&oldid=15615136