Wikipedia

Hans Mattis-Teutsch

artist maghiar
(Redirecționat de la Mattis Teutsch)
János Mattis-Teutsch
Date personale
Născut13 august 1884
Brașov, Imperiul Austro-Ungar
Decedat17 martie 1960, (76 de ani)
Brașov, Republica Populară Română
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
poet
jurnalist
scriitor
sculptor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură, sculptură
StudiiAcademia de Arte Decorative din Budapesta, Academia Regală din München
PregătireJózsef Rippl-Rónai, Wilhelm von Rümann, Baltasar Schmitt
Mișcare artisticăart nouveau, postimpresionism, fauvism, expresionism abstract, artă figurativă, constructivism, suprarealism, Abstrakte Gruppe der Sturm, Contimporanul, Das Ziel
Opere importanteEmpfindungen, Seelenblumen
Influențat deFrantišek Kupka
Modifică date / text Consultați documentația formatului

János Mattis-Teutsch, cunoscut și ca Hans Mattis-Teutsch[1], (n. 13 august 1884, Brașov – d. 17 martie 1960, Brașov) a fost un pictor expresionist, sculptor și grafician transilvănean cu origine mixtă, maghiară și săsească.

Biografie

modificare

Studii

modificare

Hans Mattis-Teutsch s-a născut pe 13 august 1884 la Brașov, într-o familie mixtă maghiaro-germană.[2] Mattis-Teutsch a studiat timp de un an la Academia de Arte Decorative din Budapesta, cu pictorul József Rippl-Rónai[3], apoi, din 1903, la Academia Regală din München, unde a studiat cu Wilhelm von Rümann (1850–1906), și Baltasar Schmitt (1887–1942)[3], oscilând în arta sa între art nouveau, post-impresionism și fauvism, expresionism abstract, figurativ stilizat și constructivism. Din respect pentru tatăl său vitreg, a adoptat în anul 1904 numele de Teutsch, pe care l-a atașat numelui său de naștere, Mattis.

Începuturi

modificare
 
Timbru din 2004

În anul 1908 a început activitatea didactică la Liceul Industrial din Brașov, unde a lucrat, cu mici întreruperi, toată viața. Prima mențiune în presă a lui Mattis-Teutsch datează din 1911, când revista culturală din Brașov, „Die Karpathen”, avându-l ca editor pe scriitorul și poetul Adolf Meschendörfer, îl prezenta pe tânărul sculptor Johann Teutsch ca pe un artist în devenire în care se puteau pune mari speranțe, fiind inserate și reproduceri a două din lucrările sale.[4]

Între 1910 și 1925, Mattis-Teutsch a cunoscut lucrările lui František Kupka, care venise de la Praga la Paris, unde lucra din 1896.[3] De asemenea, a fost la curent și cu tendințele grupului Der Blaue Reiter, al cărui Almanah a apărut în 1912.[3] În 1918 s-a alăturat grupării Abstrakte Gruppe der Sturm, în cadrul căreia a avut o expoziție personală, la Berlin.

Prima expoziție personală semnată Mattis-Teutsch a avut loc în 1920, la București, unde expune pictură, sculptură și linogravură, fiind bine primită de criticii de artă, chiar admirat pentru cutezanța de a expune lucrări în stil expresionist.[2] Ca reprezentant al avangardei în România, Mattis-Teutsch a fost activ în grupul format în jurul revistei de avangardă Contimporanul, în 1922, alături de Victor Brauner, M.H. Maxy și Marcel Iancu, precum și în grupul Das Ziel din Brașov. A participat și la revista literară avangardistă Integral, și la revista de limba maghiară MA[5]. După perioada avangardistă alături de grupul Contimporanul, se orientează spre arta figurativă, definindu-și un nou stil, mai aproape de suprarealism, numit „realism constructivism”.[2]

În pictură, Mattis-Teutsch a creat două cicluri expresionist abstracte, cu modulații muzicale, Empfindungen (Senzații) și Seelenblumen (Flori sufletești), inițiate în jurul anului 1918 și care se încheie în 1924.[2]

În anul 1931, Hans Mattis-Teutsch a lansat la Potsdam lucrarea Kunstideologie - Stabilität und Aktivität im Kunstwerk (Ideologia artei - stabilitate și acțiune în creația artistică), apărută la editura Müller & Kiepenheuer, volum care a fost tradus, în 1974, și în limba română. În baza ideilor exprimate în această carte, Mattis-Teutsch s-a înregimentat cu convingere în rândurile socialiștilor, manifestând o adeziune asumată și radicală la socialism. Aceasta a fost faza artistică realist-socialistă, când lucrările lui au abundat în tematică socialistă: Gesturile muncii, Muncitori fizici și intelectuali, Compoziție-Atitudini.[2] Nu și-a asumat nicio naționalitate, considerându-se cetățean european, dovadă fiind colaborările sale.

Sfârșitul vieții

modificare

În perioada 1944 - 1945 a fondat Gruparea Artiștilor Plastici din Brașov, care a devenit ulterior filială a Uniunii Artiștilor Plastici, fiind ales de câteva ori președintele acesteia.[6] A fost interzis un număr redus de ani, precum alți artiși brașoveni, reintegrat apoi în viața artistică brașoveană.

Cartea sa Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă sau Realismul constructiv, finalizată în ziua de 18 decembrie 1959, dictată în limba germană și redactată în aceeași limbă de către eleva și colaboratoarea sa, pictorița Irina Lukász, a rămas în manuscris.[7]

În memoria sa, Liceul de Arte Plastice din Brașov a primit numele său.

Expoziții postbelice

modificare

Prima mare retrospectivă a avut loc în vara lui 1970 la sala Dalles în București, după faimoasele "Teze" din iulie, expoziția deschizându-se târziu (numai după vizionarea ei de către Dumitru Popescu, port-stindard al macabrei ideologii) și fiind închisă devreme. În timp, au mai avut loc expoziții de mai mică amploare în țară. La început de mileniu al III-lea a avut o mare retrospectivă la Budapesta, el fiind integrat în avangarda maghiară prin participări active în această țară (sub numele de Janos Mattis-Teutsch) și ulterior la Muenchen la Haus der Art.

Scrieri proprii

modificare
  • Gedichte / Schnitte. Verlag der MA-Gruppe: Budapest, 1917;
  • „Was ist unsere Kunst in dieser modernen Zivilisation?” În: Adolf Meschendörfer (ed.): Aus Kronstädter Gärten. Kunstleben einer sächsischen Stadt im Jahre 1930. Verlag Johann Götts Sohn: Kronstadt, 1930, pag. 201 ff;
  • Kunstideologie. Stabilität und Aktivität im Kunstwerk. Müller & J. Kiepenheuer: Potsdam, 1931.
  • Ideologia artei. Stabilitatea și activitatea în opera de artă (fragmente). În: Arta (București), 17/7, 1970, pag. 30-31;
  • Ideologia artei. Traducere de Melania Ioanițescu. Cuvânt înainte de Mihai Nadin. Editura Kriterion: București, 1975;
  • Kunstideologie. Stabilität und Aktivität im Kunstwerk. Mit einer Einleitung von Mihai Nadin und einem Nachwort von Elisabeth Axmann. Kriterion Verlag: Bukarest, 1975;

Familia

modificare

A avut un fiu, Ioan Mattis-Teutsch (1913-1988), pictor și grafician, o fiică, decedată prematur, a lucrat cu Anna Freud, și un nepot,Waldemar Mattis-Teutsch (n. 1950), absolvent al școlii clujene de arte, continuator al tradiției familiei.

Note

modificare
  1. ^ Janos Mattis Teutsch en
  2. ^ a b c d e Hans MATTIS-TEUTSCH Pictor, sculptor, grafician, critic de artă și poet
  3. ^ a b c d Mattis Teutsch and Der Blaue Reiter
  4. ^ Receptareaoperelor lui János Mattis-Teutsch în periodicele germane din Transilvania (7,46 MB)
  5. ^ Hans Mattis-Teutsch a revenit la Brașov, într-o expoziție a avangardei
  6. ^ Lucrări create de Hans Mattis-Teutsch, în colecțiile Muzeului de Artă
  7. ^ „Pavel Șușară: Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • Claus Stephani: Retrospektivausstellung Mattis-Teutsch. Etappen einer Entwicklung. În: Neuer Weg (București), 18/5246, 13.3.1966;
  • Claus Stephani: Hans Mattis-Teutsch. În: Volk und Kultur (București), 18/4, 1966, p. 43.
  • Mattis-Teutsch, album, Brașov 1968;
  • Claus Stephani: Der Weg eines Künstlers. Hans Mattis-Teutsch. În: Volk und Kultur (București), 20/4, 1968;
  • George Macovescu: Mattis-Teutsch. În: Contemporanul (București), 11 (1218), 13.3.1970;
  • George Macovescu: Eine starke Persönlichkeit - Mattis-Teutsch. În: Neuer Weg (București), 22/6490, 17.3.1970;
  • Amelia Pavel: Expoziția Mattis-Teutsch. În: România Literară (București), 32, 5.8.1971;
  • Claus Stephani: Repräsentativer Querschnitt. Gespräch mit dem Kunsthistoriker Mircea Simu über die Mattis-Teutsch-Retrospektive. În: Neuer Weg (București), 23/6923, 10.8.1971;
  • Herbert Hoffmann: Graphik und Dokumente. Zur Hans-Mattis-Teutsch-Ausstellung im Schiller-Haus. În: Neuer Weg (București), 23/6786, 3.3.1971, pag. 5;
  • Claus Stephani: Erneuerer der Moderne. Mattis-Teutsch-Retrospektive in Bukarest. În: Neue Literatur (București), 22/9, 1971;
  • Zoltán Banner: Mattis-Teutsch (în lb. maghiară), București 1972;
  • Günther Ott: Malerei aus Rumänien : Hans Mattis-Teutsch ("Pictură din România: Hans Matthis-Teutsch", Düsseldorf 1974;
  • C[laus] S[tephani]: „Stadt, wo nichts los ist“. Aus Henri Nouveaus Korrespondenz mit dem Künstlerehepaar Marie und Hans Mattis-Teutsch. În: Neue Literatur (București), 29/1, 1978, pag. 72-74;
  • C[laus] S[tephani]: „Der Lebenskreis wird immer enger…“. Briefe von Marie Mattis-Teutsch. În: Neue Literatur (București), 32/8, 1981, pag. 77-80.
  • Brigitte Stephani (Ed.): Sie prägten unsere Kunst. Studien und Aufsätze. Ed. Dacia: Cluj-Napoca, 1985;
  • Mircea Deac: Mattis-Teutsch și realismul constructiv, Cluj 1985;
  • Claus Stephani: Hans Mattis-Teutsch (1884-1960). Grafiken, Schriften, Zeitdokumente. Katalog zur Ausstellung vom 15. Juni bis 16. Juli 1993. Haus des Deutschen Ostens: München, 1993;
  • Hermann Schlandt: Rhythmische Bewegung in konzentrischer Sicht. Zur Hans-Mattis-Teutsch-Ausstellung in Ebersberg, 12.–19. Februar 1993. În: Neue Kronstädter Zeitung (München), 9/1, 1.3.1993, pag. 8;
  • Claus Stephani: „Vergessen Sie nicht: In hundert Jahren!“ Hans Mattis-Teutschs „Rückkehr“ nach Europa. În: Neue Kronstädter Zeitung (München), 9/1, 1.3.1993;
  • Stephanie Schmidt: Aus tiefer Versenkung wieder emporgetaucht. Kulturkreis zeigte Werke des Expressionisten Hans Mattis-Teutsch. În: Ebersberger Zeitung (Ebersberg), Nr. 24, 20./21.2. 1993, pag. 6;
  • Valéria Majoros: Mattis Teutsch (în lb. maghiară), Budapesta 1998;
  • Claus Stephani: “Der andere Mattis-Teutsch.” Zu Werken des Künstlers aus den Jahren 1915-1925. În: Neue Kronstädter Zeitung (München), 17. Jg., Nr. 4/2001, 20.12.2001, pag. 4.
  • Éva Bajkay ș.a. (editori): Hans Mattis-Teutsch und Der Blaue Reiter ("Hans Mattis-Teutsch și Der Blaue Reiter"), album, München 2001;
  • Krisztina Passuth: The Landscape Visions of János Mattis-Teutsch. In: The Hungarian Quarterly (Budapest), 163/XLII, Autumn 2001;
  • Claus Stephani: Vor der Zeit des Schweigens. Ausstellung mit Werken von Hans Mattis-Teutsch (1915-1925) in Budapest. In: Siebenbürgische Zeitung (München), 51. Jg., Nr. 20, 20.12.2001, pag. 13;
  • Gudrun-Liane Ittu: Der Avantgardekünstler Hans-Mattis Teutsch. Sein künstlerisches Oeuvre und kunsttheoretisches Denken. ("Artistul avantgardist Hans Mattis-Teutsch. Opera și gândirea teoretico-artistică"), Sibiu 2001;
  • Claus Stephani: Rückkehr nach Europa – aber wo ist es zu finden? Am Rande einer Retrospektive Hans Mattis-Teutsch im Haus der Kunst, München. În: Kulturpolitische Korrespondenz (Bonn), Nr. 1135, 10.8.2001, pag. 17-19;
  • Jenő Murádin: Mattis-Teutsch and Der Blaue Reiter. Exhibition organized by the MissionArt Galéria in the Hungarian National Gallery, Budapest (14 March - 24 June, 2001) and in the Haus der Kunst, Munich (5 July - 7 October, 2001). Catalogue;
  • Claus Stephani: Eine siebenbürgische Künstler-Dynastie. Mattis-Teutsch-Retrospektive in Györ. În: Südostdeutsche Vierteljahresblätter (München), 51. Jg., H. 2/2002, pag.195-196.
  • Claus Stephani: Mattis-Teutsch in Hollywood. Zur Neuwertung eines siebenbürgischen Künstlers. În: Siebenbürgische Zeitung (München), 52/9, 15.6.2002, pag. 13.
  • Claus Stephani: Kronstädter Künstler-Dynastie in Györ. Große Mattis-Teutsch-Retrospektive im Museum “Janós Xántus”. În: Neue Kronstädter Zeitung (München), 18. Jg., Nr. 2, 20.6.2002, pag. 3;
  • John O'Brien: János Mattis Teutsch. April 20 - 20 iulie 2002 at Louis Stern Gallery, West Hollywood Catalogue;
  • Claus Stephani: Der Siebenbürger Hans Mattis-Teutsch in Budapest. În: Kulturpolitische Korrespondenz (Bonn), Nr. 1146, 10.3.2002, pag. 22-23;
  • Claus Stephani: Eine einmalige wissenschaftliche Dokumentation. Das Mattis-Teutsch-Archiv in Györ und die “Sächsische Madonna”. Gespräch mit Zoltán Banner und Tibor Almási. În: Neue Kronstädter Zeitung (München), 18/3, 20.9.2002, pag. 5;
  • Mattis-Teutsch, Artist al avangardei. Catalog de expoziție. Muzeul de Artă Brașov, 2009;
  • Gudrun-Liane Ittu: Artiști plastici germani din România. Între tradiție, modernitate și compromis ideologic, anii 1930-1944. Editura Academiei Române: București, 2011. Hans Mattis-Teutsch: pag. 128-129;
  • Claus Stephani: Seltener Beleg einer Freundschaft. Zu einem Bild von Arthur Goetz für Mattis-Teutsch. În: Neue Kronstädter Zeitung (München), 12/125, 30.9.2016, pag. 5.

Legături externe

modificare

  Materiale media legate de Hans Mattis-Teutsch la Wikimedia Commons


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hans_Mattis-Teutsch&oldid=16212276