Un metal prețios este un element chimic metalic rar de mare valoare economică. Noțiunea de metal prețios este relativă în raport cu epocile și civilizațiile, cât și în funcție de cererea și oferta de pe piață. Nu totdeauna metalele prețioase au fost cele mai scumpe.

Pepită de aur
Sortiment de metale prețioase

Astăzi sunt considerate metale prețioase: aurul, argintul, platina, rodiul și paladiul.

Istorie Modificare

În epoca Greciei antice, bronzul de Corint era considerat mai prețios decât aurul sau argintul.

În Imperiul otoman, sub Soliman Magnificul, aurarii se îndeletniceau cu încrustarea rubinelor și smaraldelor pe ceainice de zinc. Acest metal cenușiu era aproape necunoscut și trecea, prin urmare, ca fiind foarte rar. În secolul al XIX-lea d.C., platina era uneori folosită de escroci pentru falsificarea argintului...

În anii 1860, descoperirea unor filoane de argint în Vestul Statelor Unite ale Americii au făcut acest metal supraabundent, ceea ce a condus la pierderea valorii sale monetare.

Utilizări Modificare

Metalele prețioase au numeroase utilizări industriale, îndeosebi în electronică (platina, paladiul, rodiul, aurul și argintul), în industria chimică (platina), în confecționarea monedelor, medaliilor și bijuteriilor (aurul, argintul, platina, rodiul)...

Producția acestor metale prin extragere din mediul natural nu mai este suficientă pentru asigurarea nevoilor consumului mondial. De exemplu, pentru aur, a cărei producție a scăzut din 2001, se estimează că 10–20% din consumul mondial provine din reciclare[1].

metal simbol

chimic

abundența de masă

(pdb [2])[3]

Prețul metalului valoros (USD/kg)
10 apr. 2009

[4]

22 iul. 2009

[5]

7 ian. 2010

[necesită citare]

31 dec. 2014

[6]

16 iul. 2018

[7][este de încredere?]

2 mar. 2023

[8]

Rodiu Rh 1 39.680 46.200 88.415 39.641 77.804[9] 302.220
Platină Pt 5 42.681 37.650 87.741 38.902 28.960 31.010
Aur Au 4 31.100 30.590 24.317 38.130 43.764 59.040
Paladiu Pd 15 8.430 8.140 13.632 25.559 32.205 46.440
Iridiu Ir 1 14.100 12.960 13.117 15.432 46.940[10] 147.890
Osmiu Os 1,5 13.400 12.200 12.217 12.217
Reniu Re 0,7 7.400 7.000 6.250 2.425
Ruteniu Ru 1 2.290 2.730 5.562 1.865 8.423[11] 14.950
Germaniu Ge 1.500 1.050[12] 1.038
Beriliu Be 2.800 850
Argint Ag 75 437 439 588 441 556 670
Indiu In 50[13] 325[12] 520
Galiu Ga 19.000 580 425[12] 413
Telur Te 1 158,7
Bismut Bi 8,5 15,4 18,19
Mercur Hg 85 18,9 15,95

Origine Modificare

Potrivit unui studiu[14] din 2011 realizat de Matthias Willbold și Tim Elliott de la Universitatea din Bristol, metalele prețioase precum sunt aurul, iridiul și cele din grupa platinei ar fi de origine extraterestră, aduse pe Pământ de meteoriți.

Aluminiu Modificare

Un metal prețios inițial, care a devenit comun, este aluminiul. În timp ce aluminiul este al treilea element și cel mai abundent metal din scoarța terestră, la început s-a constatat că este extrem de dificil să se extragă metalul din diferitele sale minereuri nemetalice. Consumul mare de rafinare a metalului a făcut ca cantitatea mică disponibilă de aluminiu pur să fie mai valoroasă decât aurul.[15] Bare de aluminiu au fost expuse la Expoziția Universală din 1855,[16] și cei mai importanți oaspeți ai lui Napoleon al III-lea au primit tacâmuri din aluminiu, în timp ce cei mai puțin demni au luat masa doar cu argint. În 1884, piatra piramidală a Monumentului lui Washington a fost turnată din 2,84 kg de aluminiu pur. Până atunci, aluminiul era la fel de scump ca argintul.[17] Statuia lui Anteros de pe vârful Fântânii Memoriale "Shaftesbury" (1885–1893) din Piccadilly Circus din Londra este, de asemenea, din aluminiu turnat. De-a lungul timpului, însă, prețul metalului a scăzut. Zorii producției electrice comerciale în 1882 și invenția procesului Hall–Héroult în 1886 au făcut ca prețul aluminiului să scadă substanțial într-o perioadă scurtă de timp.

Vezi și Modificare

Note Modificare

  1. ^ fr Yves Jehanne, Pierre Blazy, Recyclage des métaux précieux; Articol consultat la 8 octombrie 2013
  2. ^ părți dintr-un bilion
  3. ^ Abundența elementului, o măsură a rarității lui, e arătată sub formă de fracție a greutății ca kg din crusta Pământului (CRC Handbook). David R. Lide, ed. (). „Section 14, Geophysics, astronomy and acoustics; abundance of elements in the Earth's crust and in the sea”. CRC Handbook of Chemistry and Physics (ed. 85). Boca Raton, Florida: CRC Press. 
  4. ^ În cea mai mare parte preluat de la London Metal Exchange.
  5. ^ De la http://www.thebulliondesk.com/ Arhivat în , la Wayback Machine.
  6. ^ De la http://www.thebulliondesk.com Arhivat în , la Wayback Machine. și http://www.taxfreegold.co.uk (citat prețul mediu)
  7. ^ De la http://www.bullionexcha[nefuncțională]nges.com
  8. ^ De la https://www.mi Arhivat în , la Wayback Machine.ning.com
  9. ^ De la http://www.infomine.com/investment/metal-prices/rhodium/1-year/
  10. ^ De la http://www.infomine.com/investment/metal-prices/iridium/1-year/
  11. ^ De la http://www.infomine.com/investment/metal-prices/ruthenium/1-year/
  12. ^ a b c Prețul metalului ($/kg) pentru galiu, germaniu și indiu e preluat de la MinorMetals.com Arhivat în , la Wayback Machine. ca exemple de metale prețioase moderne utilizate pentru investiții / speculă.
  13. ^ Tolcin A. (2012), U.S. geological survey mineral commodity summaries.
  14. ^ en Geoscience: Earth's patchy late veneer
  15. ^ Geller, Tom (). „Aluminum: Common Metal, Uncommon Past”. Chemical Heritage Magazine. 27 (4). Accesat în . 
  16. ^ Karmarsch, C. (). „Fernerer Beitrag zur Geschichte des Aluminiums”. Polytechnisches Journal. 171 (1): 49. 
  17. ^ George J. Binczewski (). „The Point of a Monument: A History of the Aluminum Cap of the Washington Monument”. JOM. 47 (11): 20–25. Bibcode:1995JOM....47k..20B. doi:10.1007/bf03221302. 

Bibliografie Modificare