Mihăileanca, Chelmenți

Coordonate: 48°22′48″N 26°36′36″E ({{PAGENAME}}) / 48.38000°N 26.61000°E
Mihăileanca
Михайлівка
— Sat —
Mihăileanca Mihăileanca (Regiunea Cernăuți) Poziția geografică
Mihăileanca Mihăileanca (Ucraina) Poziția geografică

Țară	Ucraina
Raion	Raionul Chelmenți
Regiune	Cernăuți
Raion	Raionul Nistru

KOATUU	7322085602

Altitudine	179 m.d.m.

Populație (2007)
- Total	568 locuitori

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	60126
Prefix telefonic	3732

Prezență online

Modifică date / text

Mihăileanca, întâlnit și sub forma Mihăileni (în ucraineană Михайлівка, transliterat: Mîhailivka) este un sat în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Levinți. Are 568 locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 179 metri, în partea de vest a raionului Chelmenți.

Istorie

Localitatea Mihăileanca a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei.

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău^[1]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Mihăileanca făcea parte din Ocolul Mijlocului a Ținutului Hotin ^[2].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Mihăileanca a făcut parte din componența României, în Plasa Chelmenți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia ^[3].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Mihăileanca face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 6 (3+3), reprezentând 1,06% din populație ^[4]. În prezent, satul are 568 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie

Componența lingvistică a localității Mihăileanca

Ucraineană (98,06%)

Rusă (1,58%)

Alte limbi (0,35%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Mihăileanca era vorbitoare de ucraineană (98,06%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (1,58%).^[5]

1930: 784 (recensământ)^[6]

1989: 603 (recensământ)

2007: 568 (estimare)

Personalități

Valeriu Rusu (1935-2008) - lingvist și dialectolog român de talie europeană, profesor de limba română și șef al Departamentului de Lingvistică Comparată a Limbilor Romanice și Română la Université de Provence (Franța), membru titular al Academiei de Științe, Arte și Agricultură din Aix-en-Provence

Note

^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
^ „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 13 decembrie 2007. Accesat în 16 mai 2009.
^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 16 mai 2009.
^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.
^ „Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 20 iulie 2011. Accesat în 23 mai 2009.

Legături externe

Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în 13 noiembrie 2007, la Wayback Machine.
Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în 22 martie 2008, la Wayback Machine.
Românii din Cernăuți

[1] Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563

[2] „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 13 decembrie 2007. Accesat în 16 mai 2009.

[3] Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353

[4] „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 16 mai 2009.

[populatie_ucraina_2001-5] „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.

[6] „Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 20 iulie 2011. Accesat în 23 mai 2009.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]