Ministerul Sănătății (România)

Ministerul Sănătății
Prezentare generală
Fondată	24 aprilie 1922
Competență	Guvernul României
Sediu	Strada Cristian Popișteanu nr. 1-3, sector 1, București 44°26′17″N 26°05′53″E ({{PAGENAME}})
Angajați	18.200
Miniștri responsabili
Alexandru Rafila
Prezență online
www.ms.ro

Ministerul Sănătății reprezintă autoritatea de stat în domeniul sănătății publice. Ministrul actual al sănătății este Alexandru Rafila.

Istoric

Primele structuri organizate responsabile de sănătate publică au apărut în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, când s-a înființat un departament dedicat sănătății în cadrul Ministerului de Interne.

În perioada interbelică, sănătatea publică a căpătat o mai mare importanță și s-a creat Ministrul sănătății publice, muncii și ocrotirii sociale la date de 24 aprilie 1922.

După instaurarea regimului comunist, ministerul a trecut prin numeroase reorganizări, fiind parte integrantă a planurilor economice centrale. În această perioadă, s-au dezvoltat spitale și s-au pus bazele unei rețele de medicină preventivă.

După 1989, Ministerul Sănătății a fost reorganizat, concentrându-se pe modernizarea infrastructurii și alinierea sistemului de sănătate la standardele internaționale.

În ultimele două decenii, ministerul s-a confruntat cu provocări legate de îmbunătățirea accesului la servicii medicale în zonele rurale, modernizarea sistemului medical și gestionarea crizei COVID-19.

Organizare

Următoarele unități se află în subordinea Ministerului Sănătății Publice:

• Agenția Națională a Medicamentului București (ANM)
• Centrul Național de Perfecționare in Domeniul Sanitar București
• Compania Națională Unifarma S.A. București
• Societatea Comercială Sanevit 2003 S.A. București
• Scoala Națională de Sănătate Publică și Management Sanitar București Arhivat în 28 mai 2010, la Wayback Machine. (SNSPMS)
• Oficiul Tehnic De Dispozitive Medicale București Arhivat în 23 mai 2010, la Wayback Machine. (OTDM)
• Direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, servicii publice deconcentrate

La 12 octombrie 2016, Ministerul Sănătății a lansat site-ul www.medicamente-lipsa.ro, pe care oricine poate reclama lipsa unui medicament de pe piața românească.

Miniștri

De-a lungul celor 30 de ani după revoluție, în fruntea Ministerului Sănătății au fost nu mai puțin de 26 de miniștri, fără a-i enumera pe cei interimari.

Aceștia au făcut parte din diferite partide politice sau au fost independenți și au ajuns în fruntea ministerului în funcție de partidul/alianța care a fost la putere în perioada respectivă.

Nr.	Nume	Mandat		Partid	Cabinet
1	Dan Enăchescu	26 decembrie 1989	28 iunie 1990	FSN	Roman I
2	Bogdan Marinescu	28 iunie 1990	16 octombrie 1991		Roman II
3	Mircea Maiorescu	16 octombrie 1991	19 noiembrie 1992	Independent	Stolojan
4	Iulian Mincu	19 noiembrie 1992	23 august 1996	FDSN/PDSR	Văcăroiu
5	Daniela Bartoș	23 august 1996	12 decembrie 1996
6	Ștefan Drăgulescu	12 decembrie 1996	5 decembrie 1997	PNȚCD	Ciorbea
7	Ion Victor Bruckner	5 decembrie 1997	17 aprilie 1998	Independent
8	Francisc Bárányi	17 aprilie 1998	24 iunie 1998	UDMR	Vasile
-	Valeriu Stoica	24 iunie 1998	10 iulie 1998	PNL
9	Gábor Hajdu	10 iulie 1998	28 decembrie 2000	UDMR	Vasile și Isărescu
(5)	Daniela Bartoș	28 decembrie 2000	19 iunie 2003	PSD	Năstase
10	Mircea Beuran	19 iunie 2003	20 octombrie 2003
-	Ionel Blănculescu	20 octombrie 2003	27 noiembrie 2003
11	Ovidiu Brânzan	27 noiembrie 2003	28 decembrie 2004
12	Mircea Cinteză	28 decembrie 2004	22 august 2005	PNL	Tăriceanu
13	Eugen Nicolăescu	22 august 2005	22 decembrie 2008
14	Ion Bazac	22 decembrie 2008	1 octombrie 2009	PSD	Boc I
-	Adrian Videanu	1 octombrie 2009	23 decembrie 2009	PDL
15	Attila Cseke	23 decembrie 2009	17 august 2011	UDMR	Boc II
16	Ladislau Ritli	17 august 2011	7 mai 2012		Boc II și Ungureanu
17	Vasile Cepoi	7 mai 2012	1 octombrie 2012	Independent	Ponta I
-	Raed Arafat	1 octombrie 2012	2 octombrie 2012
-	Victor Ponta	2 octombrie 2012	8 noiembrie 2012	PSD
18	Raed Arafat	8 noiembrie 2012	21 decembrie 2012	Independent
(13)	Eugen Nicolăescu	21 decembrie 2012	26 februarie 2014	PNL	Ponta II
-	Nicolae Bănicioiu	26 februarie 2014	5 martie 2014	PSD
19	Nicolae Bănicioiu	5 martie 2014	17 noiembrie 2015		Ponta III și Ponta IV
20	Patriciu Achimaș-Cadariu	17 noiembrie 2015	9 mai 2016	Independent	Cioloș
-	Dacian Cioloș	9 mai 2016	20 mai 2016
21	Vlad Voiculescu	20 mai 2016	4 ianuarie 2017
22	Florian Dorel Bodog	4 ianuarie 2017	29 ianuarie 2018	PSD	Grindeanu și Tudose
23	Sorina Pintea	29 ianuarie 2018	4 noiembrie 2019		Dăncilă
24	Victor Costache	4 noiembrie 2019	26 martie 2020	PNL	Orban I și Orban II
25	Nelu Tătaru	26 martie 2020	23 decembrie 2020		Orban II
(21)	Vlad Voiculescu	23 decembrie 2020	14 aprilie 2021	USR-PLUS	Cîțu
-	Florin Cîțu	14 aprilie 2021	21 aprilie 2021	PNL
26	Ioana Mihăilă	21 aprilie 2021	8 septembrie 2021	USR-PLUS
-	Attila Cseke	8 septembrie 2021	25 noiembrie 2021	UDMR
27	Alexandru Rafila	25 noiembrie 2021	prezent	PSD	Ciucă și Ciolacu

Comisii de specialitate

Comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății sunt grupuri consultative de experți care oferă sprijin științific, profesional și metodologic pentru coordonarea rețelei de asistență medicală.

• Comisia de alergologie și imunologie clinică
• Comisia de anatomie patologică
• Comisia de anestezie și terapie intensivă
• Comisia de boli infecțioase
• Comisia de cardiologie
• Comisia de cardiologie pediatrică
• Comisia de chirurgie cardiovasculară
• Comisia de chirurgie generală
• Comisia de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
• Comisia de epidemiologie
• Comisia de igienă
• Comisia de medicină de laborator
• Comisia de nefrologie pediatrică
• Comisia de neurologie pediatrică
• Comisia de oftalmologie
• Comisia de oncologie și hematologie pediatrică
• Comisia de pediatrie
• Comisia de pneumologie
• Comisia de pneumologie pediatrică
• Comisia de chirurgie pediatrică
• Comisia de chirurgie toracică
• Comisia de gastroenterologie
• Comisia de genetică medicală
• Comisia de medicină de familie
• Comisia de medicina muncii
• Comisia de microbiologie medicală
• Comisia de neurologie
• Comisia de neurochirurgie
• Comisia de oncologie medicală
• Comisia de ortopedie pediatrică
• Comisia de radioterapie
• Comisia de hematologie
• Comisia de chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă
• Comisia de sănătate publică și management
• Comisia de bioetică
• Comisia de dermatovenerologie
• Comisia de geriatrie și gerontologie
• Comisia de farmacologie clinică, toxicoligie și toxicodependență
• Comisia de chirurgie orală și maxilo-facială
• Comisia de radiologie - imagistică medicală
• Comisia de endocrinologie
• Comisia de medicină fizică și de reabilitare
• Comisia de medicină legală
• Comisia de chirurgie vasculară
• Comisia de psihiatrie pediatrică
• Comisia de psihiatrie
• Comisia de urologie
• Comisia de ortopedie și traumatologie
• Comisia de medicină alternativă
• Comisia de medicină personalizată
• Comisia de medicină de urgență
• Comisia de gastroenterologie pediatrică
• Comisia de medicină internă
• Comisia de oncologie
• Comisia de nefrologie
• Comisia de obstetrică-ginecologie
• Comisia de neonatologie
• Comisia de reumatologie
• Comisia de medicină nucleară
• Comisia de chirurgie dento-alveolară
• Comisia de stomatologie generală
• Comisia de pedodonție
• Comisia de ortodonție și ortopedie dento-facială
• Comisia de parodontologie
• Comisia de endodonție
• Comisia de chirurgie stomatologică și maxilo-facială
• Comisia de protetică dentară
• Comisia de otorinolaringologie
• Grupul tehnic de lucru multidisciplinar pentru managementul pacienților cu arsuri
• Subcomisia pentru asigurarea controlului tuberculozei
• Subcomisia pentru produse
• Subcomisia de medicină școlară
• Subcomisia de chirurgie oncologică
• Subcomisia de terapii celulare
• Subcomisia de îngrijiri paliative
• Subcomisia de medicină transfuzională

Programe naționale de sănătate

Vezi și: CNAS.

Începând cu 1 aprilie 2022, Ministerul Sănătății derulează și finanțează 13 programe naționale:

1. Programul național de vaccinare;
2. Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare;
3. Programul național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA;
4. Programul național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei;
5. Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă;
6. Programul național de securitate transfuzională;
7. Programul național de screening organizat pentru boli cronice cu impact asupra sănătății publice;
8. Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică;
9. Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană;
10. Programul național de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc;
11. Programul național de tratament dietetic pentru boli rare;
12. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate;
13. Programul național de sănătate a femeii și copilului.

Programul Național Stop Fumat

Programul Național Stop Fumat a fost creat în 2007 de către Ministerul Sănătății pentru a oferi persoanelor care fumează un tratament complet. Acesta include:

• O linie telefonică cu apel gratuit (sau TelVerde: 0800 878 673) unde persoanele primesc mai multe detalii despre renunțarea la fumat.
• Întâlniri periodice cu un psiholog pentru consiliere psihologică privind renunțarea la fumat.
• Acces gratuit la medicamente ce ușurează procesul de renunțare la fumat.

În primii 9 ani de existență, programul a avut peste 100.000 de participanți cu o rată de succes a tratamentului de 60%.

Efecte

Fumatul poate cauza:

• Boli pulmonare
• Boli coronariene
• Boli ale sistemului nervos central
• Boli ale sistemului circulator
• Boli de gură, faringe și esofag
• Boli de stomac
• Ostoporoză

Fumatul afectează:

• Pancreasul
• Căile urinare
• Pielea și dinții
• Sistemul reproductiv

Nivele de dependență

Chestionar de dependență

Nr.	Întrebare	Răspuns negativ (puncte)	Răspuns pozitiv (puncte)
1	Este fumatul parte din identitatea ta/ din ceea ce ești?	Nu (0)	Da (2)
2	Este fumatul parte din felul în care te văd ceilalți?	Nu (1)	Da (2)
3	Te poți imagina ca nefumător?	Nu (3)	Da (0)
4	Ai simțit vreodată nevoia puternică de a fuma o țigară (sentimentul că nu mai poți dacă nu fumezi atunci)?	Nu (0)	Da (1)
5	Cât de repede după ce te trezești simți nevoia să fumezi o țigară?	mai puțin de 15 minute (3) 15-30 minute (2) 30-60 minute (2) 1-3 ore (1) mai mult de 3 ore, dar mai puțin de o zi (1) mai mult de o zi (0)
6	Ți se întâmplă să eviți anumite locuri, întrucât acolo nu se poate fuma și ar fi dificil pentru tine să petreci mai multe ore fără să fumezi?	Nu (0)	Da (1)
7	Te îngrijorezi uneori că vei rămâne fără țigări?	Nu (0)	Da (1)
8	Dacă mai ai puține țigări, ți se întâmplă să te gândești că e nevoie să mai faci rost și repede?	Nu (0)	Da (1)
9	Cu cât fumezi mai mult acum față de momentul în care te-ai apucat prima oară de fumat?	cu mult mai mult (1) cu puțin mai mult (0) foarte rar mai fumez câte o țigară (0)
10	Funcționezi mai bine după ce ai fumat prima țigară din zi?	Nu (0)	Da (1)
11	Este fumatul un obicei pentru tine?	Nu (0)	Da (2)
12	Ți se întâmplă să fumezi fără să te gândești la asta, în timp ce ești cu cineva, lucrezi sau ca parte din rutina ta?	Nu (0)	Da (3)
Nivel ușor de depdență		0 - 3 puncte
Nivel mediu de dependență		4 - 6 puncte
Nivel ridicat și foarte ridicat de dependență		7 - 25 puncte

Nivel ușor de dependență

Acest nivel indică o dependență redusă de fumat. Persoanele din această categorie nu fumează zilnic și nu simt nevoia de a fuma imediat după ultima țigară. Lipsa țigărilor nu creează un disconfort semnificativ, iar fumatul nu este perceput ca parte integrantă a identității lor.

Nivel mediu de dependență

Un nivel moderat de dependență implică fumat aproape zilnic și apariția unor momente ocazionale de îngrijorare legate de lipsa țigărilor. Totuși, persoanele din această categorie pot amâna pentru câteva ore prima țigară după trezire. Dependența poate crește treptat în intensitate dacă fumatul devine mai frecvent.

Nivel ridicat și foarte ridicat de dependență

La acest nivel, fumatul este o activitate zilnică indispensabilă. Persoanele resimt frecvent nevoia de a fuma, iar perioadele fără țigări devin greu de tolerat. Dependența este puternic înrădăcinată, iar țigările sunt percepute ca necesare pentru starea de bine și echilibru.

Legături externe

• www.ms.ro - Site web oficial
• Ministerul Sănătății pe Facebook
• Ministerul Sănătății's channel pe YouTube
• Ministerul Sănătății pe Instagram
• www.guv.ro Arhivat în 23 septembrie 2020, la Wayback Machine. - Guvernul României
• Ultimele știri din presa românească despre „Ministerul Sănătății” la Newskeeper