Mirel Bîrlan
| Mirel Bîrlan | |
 Mirel Bîrlan în 2020 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1963 Vieru, comuna Putineiu, județul Giurgiu, România |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | astronom |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Domeniu | astronomie |
| Instituție | Institutul de Mecanică Cerească și Calculul Efemeridelor din Paris al Observatorului Astronomic din Paris |
| Alma Mater | Colegiul Național „Ion Maiorescu” din Giurgiu Universitatea din București |
Modifică date / text  | |
Mirel Bîrlan / Mirel Birlan (n. , Vieru, România) este un astronom român.[1]
Studii și lucrări
modificareA obținut diploma de bacalaureat la liceul Ion Maiorescu din Giurgiu (actualmente devenit Colegiu Național).[2] În 1986 a absolvit Facultatea de Fizică a Universității din București, iar în 1997 a obținut titlul de doctor în științe în specialitatea Astronomie cu lucrarea intitulată: Proprietăți de rotație și compoziția mineralogică a asteroizilor. Majoritatea subiectelor științifice abordate în cursul carierei sale sunt în domeniul planetologiei.[3]
Este autor si coautor a 115 articole în reviste cu referenți, coordonator pentru 9 teze de doctorat în astronomie și planetologie, reprezentant național pentru România la Uniunea Astronomica Internațională și la Societatea Astronomică Europeană,[4] precum și Președintele Comitetului Național Român de Astronomie.[5]
Este cercetător la Institutul de Mecanică Cerească și Calculul Efemeridelor din Paris[6] al Observatorului Astronomic din Paris, Franța, iar din a doua parte a anului 2021 este director la Institutul Astronomic al Academiei Române.[7][8]
În data de 14 octombrie 2019, la Biblioteca Județeană „I. A. Bassarabescu” din Giurgiu, a avut loc lansarea volumului „Introducere în lumea asteroizilor”, de Mirel Bîrlan și Adrian Șonka.[9]
În 2020 în Colecția Biblioteca Giurgiuveană a fost publicat volumul Universul Aurorei. Dialoguri despre Lună, de Mirel Bîrlan, cu ilustrații de Cristina Diana Enache.[10]
Onoruri
modificareAsteroidul 10034 Birlan, descoperit pe 30 decembrie 1981 de către Edward L. G. Bowell, a primit numele în onoarea astronomului Mirel Bîrlan.[11]
La propunerea lui Mirel Bîrlan și Richard Binzel, un asteroid din Sistemul nostru Solar, descoperit pe 1 martie 1981, a primit numele de „România”.[12]
Din anul 2018 este membru corespondent al Academiei Internaționale de Astronautică (IAA). În anul 2021 a fost ales membru cu drepturi depline al IAA.[2]
Note
modificare- ^ „Academia Română celebrează Marea Unire” (PDF). Accesat în .
- ^ a b AGERPRES. „REPORTAJ Astronomul giurgiuvean Mirel Bîrlan, care a dat numele a doi asteroizi: Sunt un.”. www.agerpres.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „In Perspectiva - Interviuri si puncte de vedere”. www.inperspectiva.ro. Accesat în .
- ^ „Vineri, 15 Mai, ora 15:00. "Spațiul cosmic vine la voi acasă: Cum alergăm după asteroizi în cercetarea spațială". O întâlnire cu Mirel Bîrlan, astronom. – ESERO Romania” (în engleză). Accesat în .
- ^ „ASTRO 2019 – Astronomie pentru tineret: Conferința Națională a Asociațiilor de Astronomie din România, Ediția a IX-a | Astronomie si nu numai…”. Accesat în .
- ^ „Asteroizi cu nume de români”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ O populație de asteroizi se apropie de orbita Pământului, în Știință&Tehnică, 23 mai 2019
- ^ academiaromana, De (). „42 de obiecte cerești, așa cum nu s-au mai văzut până acum”. Accesat în .
- ^ „Întâlnirea cu astronomul giurgiuvean Mirel Bîrlan”. Accesat în .
- ^ „De Moș Nicolae, „Universul Aurorei. Dialoguri despre Lună", un volum în dar pentru copii, din partea omului de știință giurgiuvean Mirel Bîrlan | Giurgiuveanul.ro – ziarul giurgiuvenilor de pretutindeni, stiri din giurgiu, giurgiu news, stiri locale”. Accesat în .
- ^ „Mica Românie dintre Marte și Jupiter. Povestea lui 10.034 Bîrlan” (în Romanian). evz.ro. Accesat în .
- ^ „Un asteroid din sistemul nostru solar a fost denumit "România"”. Mediafax.ro. Accesat în .
