Mogoșești, Herța
| Mogoșești | |
| Байраки | |
| — Sat — | |
 Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Mogoșești | |
  Mogoșești Mogoșești (Regiunea Cernăuți) | |
 Mogoșești Mogoșești (Ucraina) | |
| Coordonate: 48°07′12″N 26°06′36″E / 48.12000°N 26.11000°E | |
|---|---|
| Țară |  Ucraina |
| Raion |  Raionul Herța |
| Regiune |  Cernăuți |
| Raion | Cernăuți |
| KOATUU | 7320780301 |
| Atestare | 1633 |
| Altitudine | 254 m.d.m. |
| Populație (2007) | |
| - Total | 1.868 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 60540 |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Mogoșești (în ucraineană Байраки, transliterat: Bairakî, în rusă Байраки, transliterat: Bairaki) este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 1.868 locuitori, preponderent români.
Satul este situat la o altitudine de 254 metri, în partea de vest a raionului Herța. De această comună depinde administrativ satul Becești.
Istorie
modificareLocalitatea Mogoșești a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1633. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român.
Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial.
În perioada interbelică, satul Mogoșești a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români.
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. Cu toate acestea, deși nu era prevăzută nici în Pactul Ribbentrop - Molotov și nici în notele ultimative sovietice din 26 iunie 1940 decât cedarea celor două teritorii mai sus-amintite și care nu făcuseră parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au săvârșit un abuz prin încălcarea termenilor ultimatumului și au ocupat și un teritoriu cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astăzi sub denumirea de Ținutul Herța. Sovieticii au afirmat ulterior că au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece Stalin trăsese pe hartă o linie de demarcație cu un creion gros de tâmplărie.[1]
Reintrat în componența României în perioada 1941-1944, Ținutul Herța a fost reocupat de către URSS în anul 1944 și integrat în componența RSS Ucrainene. Cu toate că Tratatul de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 a menționat ca "frontiera sovieto-română este fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 iunie 1940", URSS-ul a refuzat să restituie României Ținutul Herța [2].
Începând din anul 1991, satul Mogoșești face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.690 (1.655+35), reprezentând 98,54% din populația localității [3]. În prezent, satul are 1.868 locuitori, preponderent români.
Denumirea ucraineană a satului, Bairachi, înseamnă în traducere în limba română "tihăraie", adică loc râpos, vale îngustă și adâncă.
Demografie
modificare
Componența lingvistică a localității Mogoșești
Română (98,5%)
Alte limbi (1,13%)
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Mogoșești era vorbitoare de română (98,5%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[4][5]
- 1989: 1.715 (recensământ)
- 2007: 1.868 (estimare)
Obiective turistice
modificare- Biserica "Nașterea Maicii Domnului" (Uspenia) - construită în anul 1818 de boierul Ștefan Holban într-o combinație de stil bizantin și stil clasic.[6] Biserica are lungime de 25 m, lățime de 12 m și înălțime de 22 m. Candelabrul a fost achiziționat în 1854 de Mihai Holban. Biserica dispune de cărți religioase tipărite cu caractere chirilice la mijlocul secolului al XIX-lea la Iași. În curtea bisericii sunt mulți copaci, o fântână, capelă și o clopotniță.
- Parcul din Mogoșești, amenajat în anul 1846.[7]
Note
modificare- ^ O profesoară din Iași se străduiește ca românii din Herța să nu-și uite originile Arhivat în , la Wayback Machine., 9 ianuarie 2008, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina, accesat la 16 iunie 2013
- ^ Ziarul de Iași, 26 august 2003 - Vânduți la ruși
- ^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului ucrainian din 2001 cu structura lingvistică pe localități”.
- ^ „Bairakivska țerkva "Uspinea Bohomateri"” Байраківська церква "Успіня Богоматері" [Biserica Uspenia din Mogoșești] (în ucraineană). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Parcul din Mogoșești[nefuncțională]
Legături externe
modificare- Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în , la Wayback Machine.
- Românii din Cernăuți