Deschide meniul principal

Raionul Herța

raion în regiunea Cernăuți, Ucraina
Pentru alte sensuri, vedeți Herța (dezambiguizare).
Raionul Herța
Герцаївський район
—  Raion  —
Raionul Herța
Raionul Herța
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Raionul Herța se află în Regiunea Cernăuți
Raionul Herța
Raionul Herța
Raionul Herța (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Raionul Herța se află în Ucraina
Raionul Herța
Raionul Herța
Raionul Herța (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°08′40″N 26°12′10″E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăHerța

Suprafață
 - Total316 km²

Populație (2015)[1]
 - Total32.921 locuitori
 - Densitate104,2 loc./km²

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziționarea raionului
Poziționarea raionului

Herța (în ucraineană Герцаївський район) este unul din cele 11 raioane administrative din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Herța. A fost înființat la 1 octombrie 1940, fiind inclus în componența RSS Ucrainene, apoi desființat în decembrie 1962 și reînființat la 6 decembrie 1991, fiind inclus în Ucraina independentă.

Acest raion are o suprafață de 308,7 km² și 32.316 locuitori (2001) [2], în mare majoritate de naționalitate români. Din componența raionului face parte orașul Herța și 13 comune rurale.

Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din

GeografieModificare

Raionul Herța este situat în partea de sud-est a regiunii Cernăuți, pe malul drept al râului Prut. În prezent, raionul se învecinează în partea de nord cu municipiul Cernăuți și cu raionul Noua Suliță, în partea de vest cu raionul Adâncata, în partea de est cu raionul Noua Suliță și în partea de sud cu județul Botoșani din România.

Raionul Herța este frontieră de stat cu România, aici funcționând un punct de trecere a frontierei în/din România:

  • ProboteștiRacovăț – punct de trecere simplificată cu specific auto și pietonal numai pentru cetățenii români și ucraineni cu domiciliul permanent în județele și regiunile de frontieră. A fost deschis traficului internațional din anul 1989.

Solurile raionului sunt format în principal din cernoziomuri.

IstoricModificare

Teritoriul actual al raionului Herța a făcut parte din Principatul Moldovei de la fondarea sa în secolul al XIV-lea. După Unirea Moldovei cu Țara Românească la 24 ianuarie 1859 a devenit parte a României, care și-a câștigat oficial independența în 1877. A făcut parte din județul interbelic Dorohoi.

Ținutul Herța a fost ocupat de către Uniunea Sovietică în iunie 1940, după semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov cu Germania nazistă. Raionul Herța a fost înființat la data de 1 octombrie 1940, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Revenit pentru o scurtă perioadă în cadrul României între anii 1941-1944, el a fost din nou ocupat de către armata sovietică în 1944.

Raionul Herța a fost desființat în decembrie 1962, iar teritoriul său a fost înclus în raionul Adâncata. În decembrie 1991, ca urmare a Hotărârii Radei Supreme a Ucrainei nr. 1942/6 decembrie 1991, raionul Herța a fost reînființat ca parte din Ucraina independentă.

DemografieModificare

Numărul populației la 1 ianuarieModificare

2013 2014 2015
32.604 32.762 32.921

Structura etnolingvisticăModificare



 

Componența lingvistică a raionului Herța

     Română (93,82%)

     Ucraineană (4,83%)

     Rusă (1,21%)

     Alte limbi (0,06%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Herța era vorbitoare de română (93,82%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (4,83%) și rusă (1,21%).[4]



 
Componența etnică a populației
Raionului Herța

     Români (93,79%)

     Ucraineni (5%)

     Ruși (0,93%)

     Alte etnii (0,28%)

La recensământul din 1989, raionul Herța avea 29.611 locuitori.

Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Herța era de 32.316 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice:

(inclusiv Moldoveni - 756 (2,34%))

De asemenea, 6,40% din populația raionului locuia în așezări urbane (2.068 locuitori) și 93,60% în așezări rurale (30.248 locuitori).

Cele mai populate localități sunt orașul Herța - 2.101 locuitori și satele Ostrița - 3.686, Horbova - 2.969 și Târnauca - 2.852.

Comunitatea românească din raionModificare

Conform recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români plus moldoveni din raionul Herța erau majoritari în totalitatea localităților din raion, cu excepția satului Mamornița, unde românii reprezentau doar 7,66% din populație [6].

EconomieModificare

În raionul Herța funcționează 5 întreprinderi industriale, specializate în principal pe procesarea produselor agro-alimentare.

Agricultura este principala ocupație a locuitorilor raionului, aici desfășurându-și activitatea 15 societăți agricole.

Învățământ și culturăModificare

În raionul Herța există 32 de instituții de învățământ, dintre care 30 școli de limbă română și 2 școli de limbă ucraineană (în Herța și Mamornița). Ființează aici 23 cămine culturale, 25 biblioteci, 2 școli de muzică pntru copii, o școală de arte și 18 săli de cinema.

De asemenea, funcționează aici un spital raional cu o capacitate de 120 paturi, 1 spital rural cu 9 paturi, 3 clinici medicale și 14 cabinete medicale [7].

LocalitățiModificare

Raionul Herța este compus din:

  • 1 oraș - Herța - reședința administrativă
Orașe și așezări de tip urbane
Nume Locuitori
română ucraineană rusă
scriere ucraineană transliterare scriere rusească transliterare
Herța Герца Herța Герца Gherța 2.101
Comune
Nume Locuitori
română ucraineană rusă
scriere ucraineană transliterare scriere rusească transliterare
Buda Mare Велика Буда Velika Buda Велика Буда Velika Buda 1.291
Culiceni Куликівка Kulikivka Куликовка Kulikovka 731
Godinești Годинівка Hodinivka Годиновка Godinovka 1.261
Horbova Горбова, Синігеу Horbova Горбова Gorbova 2.969
Hreațca Хряцька Hriațka Хряцкая Hriațkaia 1.992
Lunca Лунка Lunka Лунка Lunka 588
Mihoreni (Petrașivca) Петрашівка Petrașivka Петрашовка Petrașovka 2.008
Mogoșești Байраки Bairaki Байраки Bairaki 1.868
Molnița Молниця Molniția Молница Molnița 1.813
Ostrița Остриця Ostriția Острица Ostrița 3.686
Poieni (Poieni-Bucovina, Puieni) Буківка Bukivka Буковка Bukovka 929
Târnauca Тернавка Ternavka Тернавка Ternavka 2.852
Țureni Цурень Țureni Цурень Țuren 946
    • 10 sate, care nu sunt și selsoviete, adică nu au administrație proprie, astfel:
Sate
Nume Locuitori Comuna
română ucraineană rusă
scriere ucraineană transliterare scriere rusesască transliterare
Bănceni Банчени Banceni Банчены Bancenî 847 Horbova
Becești Підвальне Pidvalne Подвальное Podvalnoe 730 Mogoșești
Buda Mică Мала Буда Mala Buda Малая Буда Malaia Buda 577 Buda Mare
Lucovița (Lucovița Moldovenească) Луковиця Lukoviția Луковиця Lukovițiia 610 Godinești
Mamornița (Mamornița Ucraineană) Маморниця Mamorniția Маморница Mamornița 494 Țureni
Movila Могилівка Mohilivka Могилевка Moghivelka 685 Lunca
Pasat Круп'янське Krupianske Крупянское Krupianskoe 751 Buda Mare
Pilipăuți, (Satul Mare) Великосілля Velikosillia Великоселье Velikoselie 1.019 Lunca
Probotești Дяківці Diakivți Дьяковцы Diakovțî 1.203 Târnauca
Vama Радгоспівка Radhospivka Радгосповка Radgospovka 436 Țureni

Obiective turisticeModificare

  • Biserica "Sf. Spiridon" din Herța - construită din cărămidă în perioada 1798-1807 din inițiativa familiei Holban, cu un turn clopotniță deasupra pridvorului
  • Conacul pictorului român Arthur Verona (1867-1946) din Herța - unde a fost amenajat un muzeu
  • Bustul scriitorului român Gheorghe Asachi (1788-1869) din Herța - construit din bronz și amplasat în parcul orașului
  • Biserica "Ștefan cel Mare" din Movila
  • - construită în anul 1440, aflată din anul 2007 în restaurare [9]
  • Biserica de lemn din Becești - construită în anul 1561 [10]
  • Biserica de lemn din Mihoreni - construită în anul 1663; are și o clopotniță de lemn [11]
  • Biserica de lemn din Lucovița - construită în anul 1757 [12]
  • Biserica "Nașterea Domnului" din Lunca - construită în anul 1767 [13]
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (Uspenia) din Lunca - construită în secolul al XVII-lea [14]
  • Biserica de lemn din Poieni - construită în anul 1811 [15][16]
  • Biserica de lemn din Godinești - construită în secolul al XIX-lea; are și o clopotniță de lemn [17]
  • Mănăstirea Bănceni

ReferințeModificare

  1. ^ uc Демографічна та соціальна статистика. Населення та міграція UkrStat.gov.ua
  2. ^ Rezultatele recensământului din Ucraina din 2001 pe raioane
  3. ^ uc Демографічна та соціальна статистика. Населення та міграція UkrStat.gov.ua
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  5. ^ Дністрянський М. С. Етнополітична географія України. Львів: Літопис, 2006. С.477.
  6. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  7. ^ Raionul Herța - site oficial uc
  8. ^ Administrative - territorial division at the date of 5 December 2001 CHERNIVTSI REGION
  9. ^ Biserica "Ștefan cel Mare" din Lunca
  10. ^ Biserica de lemn din Becești
  11. ^ Biserica de lemn din Mihoreni
  12. ^ Biserica de lemn din Lucovița
  13. ^ Biserica "Nașterea Domnului" din Lunca
  14. ^ Biserica Uspenia din Lunca
  15. ^ Biserica de lemn din Poieni
  16. ^ Biserica de lemn din Poieni - foto
  17. ^ Biserica de lemn din Godinești

Legături externeModificare