Mamornița, Herța

Coordonate: 48°13′14″N 26°05′49″E ({{PAGENAME}}) / 48.220555555556°N 26.096944444444°E
Mamornița
Маморниця
— Sat —
Mamornița Mamornița (Regiunea Cernăuți) Poziția geografică
Mamornița Mamornița (Ucraina) Poziția geografică

Țară	Ucraina
Raion	Cernăuți
Regiune	Cernăuți
Raion	Raionul Herța
Comună	Țureni

KOATUU	7320786205

Altitudine	170 m.d.m.

Populație (2007)
- Total	494 locuitori

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	60521
Prefix telefonic	3740

Prezență online

Modifică date / text

Mamornița, întâlnit și sub forma Mamornița Ucraineană (în ucraineană Маморниця, transliterat: Mamornîțea, în rusă Маморница, transliterat: Mamornița și în germană Mamornitza) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Țureni. Are 494 locuitori, preponderent ucraineni, fiind singura localitate care nu are populație majoritar românească din raionul Herța.

Satul este situat la o altitudine de 170 metri, în partea de nord-vest a raionului Herța.

Istorie

Localitatea Mamornița a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Mamornița Ucraineană a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în germană Czernowitz).

Prin anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, satul Mamornița a trecut parțial la austrieci, până la vama veche - actuala clădire a școlii din Țureni de lângă pod, pârâul Lucovița devenind frontiera naturală a Bucovinei ^[1]. Partea de est a satului a rămas Moldovei, fiind denumit Vama (sau Mamornița Românească). Ca urmare a împărțirii satului, partea din Bucovina a satului s-a ucrainizat (ca urmare a politicii îngăduitoare a Imperiului Austriac, care a încurajat stabilirea de populații alogene pe teritoriul răpit Moldovei), iar partea din Moldova a rămas românească.

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Mamornița a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Mamornița face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 37 (9+26), reprezentând 7,66% din populația localității ^[2]. În prezent, satul are 494 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie

Componența lingvistică a localității Mamornița

Ucraineană (91,09%)

Română (8,3%)

Alte limbi (0,4%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Mamornița era vorbitoare de ucraineană (91,09%), existând în minoritate și vorbitori de română (8,3%).^[3]

1989: 483 (recensământ)

2007: 494 (estimare)

Recensământul din 1930

Componența etnică a comunei Mamornița (județul Cernăuți)

Români (28,83%)

Ruteni (51,6%)

Ruși (17,53%)

Evrei (1,68%)

Germani (0,36%)

Componența confesională a comunei Mamornița

Ortodocși (97,13%)

Mozaici (1,68%)

Altă religie (1,19%)

Conform recensământului efectuat în 1930^[4], populația comunei Mamornița se ridica la 593 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (51,60%), cu o minoritate de români (28,23%), una de ruși (17,53%), una de evrei (1,68%) și una de germani (0,36%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,13%), dar existau și mozaici (1,68%). Alte persoane au declarat: romano-catolici (2 persoane) și greco-catolici (5 persoane).

Note

^ „Ioan Popescu - Românii din raionul Herța (Ținutul istoric Herța) (articol publicat în DacoRomânia nr. 17 din octombrie 2004)”. Arhivat din original la 15 aprilie 2005. Accesat în 10 iunie 2009.
^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 16 mai 2009.
^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.
^ Populația statornică în 1930, p. 430, Institutul Central de Statistică

Legături externe

Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în 13 noiembrie 2007, la Wayback Machine.
Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în 22 martie 2008, la Wayback Machine.
Românii din Cernăuți

[1] „Ioan Popescu - Românii din raionul Herța (Ținutul istoric Herța) (articol publicat în DacoRomânia nr. 17 din octombrie 2004)”. Arhivat din original la 15 aprilie 2005. Accesat în 10 iunie 2009.

[2] „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 16 mai 2009.

[populatie_ucraina_2001-3] „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.

[etnie1930-4] Populația statornică în 1930, p. 430, Institutul Central de Statistică

[1]

[2]

[3]

[4]