Deschide meniul principal

Vama, Herța

localitate în comuna Țureni, comuna Țureni, raionul Herța, regiunea Cernăuți, Ucraina
Vama
Маморниця Вама
—  Sat  —
Vama se află în Regiunea Cernăuți
Vama
Vama
Vama (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Vama se află în Ucraina
Vama
Vama
Vama (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°13′22″N 26°06′41″E

ȚarăFlag of Ukraine.svg Ucraina
RegiuneFlag of Chernivtsi Oblast.svg Regiunea Cernăuți
RaionHertsaivskyj rayon prapor.png Raionul Herța
Comună[*] Țureni

cod KOATUU[*]7320786207

Altitudine158 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total436 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60521

Prezență online

Vama, întâlnit și sub forma Mamornița Românească (în ucraineană Маморниця Вама, transliterat: Mamornița Vama, în rusă Маморница Вама, transliterat: Mamornița Vama, nume anterior în ucraineană Радгоспівка, transliterat Radhospivka, în rusă Радгосповка) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Țureni. Are 436 locuitori, preponderent români.

Satul este situat la o altitudine de 158 metri, în partea de nord-vest a raionului Herța.

IstorieModificare

Localitatea Vama a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, fiind o parte a satului Mamornița.

Prin anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, satul Mamornița a trecut parțial la austrieci, până la vama veche - actuala clădire a școlii din Țureni de lângă pod, pârâul Lucovița devenind frontiera naturală a Bucovinei [1]. Partea de est a satului a rămas Moldovei, fiind denumită Vama (sau Mamornița Românească), iar partea de vest a trecut sub dominație austriacă sub denumirea de Mamornița (sau Mamornița Ucraineană). Ca urmare a împărțirii satului, partea din Bucovina a satului s-a ucrainizat (ca urmare a politicii îngăduitoare a Imperiului Austriac, care a încurajat stabilirea de populații alogene pe teritoriul răpit Moldovei), iar partea din Moldova a rămas românească.

După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, satul Vama a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial.

În perioada interbelică, satul Vama a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. Cu toate acestea, deși nu era prevăzută nici în Pactul Ribbentrop - Molotov și nici în notele ultimative sovietice din 26 iunie 1940 decât cedarea celor două teritorii mai sus-amintite și care nu făcuseră parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au săvârșit un abuz prin încălcarea termenilor ultimatumului și au ocupat și un teritoriu cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astăzi sub denumirea de Ținutul Herța. Sovieticii au afirmat ulterior că au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece Stalin trăsese pe hartă o linie de demarcație cu un creion gros de tâmplărie.[2]

Reintrat în componența României în perioada 1941-1944, Ținutul Herța a fost reocupat de către URSS în anul 1944 și integrat în componența RSS Ucrainene. Cu toate că Tratatul de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 a menționat ca "frontiera sovieto-română este fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 iunie 1940", URSS-ul a refuzat să restituie României Ținutul Herța [3].

Începând din anul 1991, satul Vama face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 283 (245+38), reprezentând 83,73% din populația localității [4]. În prezent, satul are 436 locuitori, preponderent români.

DemografieModificare




 

Componența lingvistică a localității Vama

     Română (86,47%)

     Ucraineană (12,16%)

     Rusă (1,38%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Vama era vorbitoare de română (86,47%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (12,16%) și rusă (1,38%).[5]


1989: 338 (recensământ)
2007: 436 (estimare)

PersonalitățiModificare

  • Gheorghe Sion (1822-1892)- scriitor român, membru titular (din 1868) al Academiei Române

NoteModificare

  1. ^ Ioan Popescu - Românii din raionul Herța (Ținutul istoric Herța) (articol publicat în DacoRomânia nr. 17 din octombrie 2004)
  2. ^ O profesoară din Iași se străduiește ca românii din Herța să nu-și uite originile, 9 ianuarie 2008, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina, accesat la 16 iunie 2013
  3. ^ Ziarul de Iași, 26 august 2003 - Vânduți la ruși
  4. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 

Legături externeModificare