Deschide meniul principal

Probotești, Herța

localitate în comuna Târnauca, raionul Herța, regiunea Cernăuți, Ucraina
Probotești
Дяківці
—  Sat  —
Probotești se află în Regiunea Cernăuți
Probotești
Probotești
Probotești (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Probotești se află în Ucraina
Probotești
Probotești
Probotești (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°00′36″N 26°14′24″E48°00′36″N 26°14′24″E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionHerța
ComunăTârnauca

cod KOATUU[*]7320785002

Altitudine231 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total1203 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60544

Prezență online

Probotești (în ucraineană Дяківці, transliterat: Deakivți, în rusă Дьяковцы, transliterat: Diakovțî) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Târnauca. Are 1,203 locuitori, preponderent români.

Satul este situat la o altitudine de 231 metri, în partea de sud-est a raionului Herța.

În acest sat se află un punct de trecere simplificată cu specific auto și pietonal a frontierei în/din România: Probotești - Racovăț. Deschis în 1989, punctul a funcționat numai pentru cetățenii români și ucraineni cu domiciliul permanent în județele și regiunile de frontieră. După aderarea României la Uniunea Europeană, a fost închis pentru reconstrucție, cu fonduri europene, dar în 2018 lucrările au fost finalizate doar pe partea românească.[1]

IstorieModificare

Localitatea Probotești a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român.

Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial.

În perioada interbelică, satul Probotești a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată în totalitate din români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. Cu toate acestea, deși nu era prevăzută nici în Pactul Ribbentrop - Molotov și nici în notele ultimative sovietice din 26 iunie 1940 decât cedarea celor două teritorii mai sus-amintite și care nu făcuseră parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au săvârșit un abuz prin încălcarea termenilor ultimatumului și au ocupat și un teritoriu cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astăzi sub denumirea de Ținutul Herța. Sovieticii au afirmat ulterior că au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece Stalin trăsese pe hartă o linie de demarcație cu un creion gros de tâmplărie.[2]

Reintrat în componența României în perioada 1941-1944, Ținutul Herța a fost reocupat de către URSS în anul 1944 și integrat în componența RSS Ucrainene. Cu toate că Tratatul de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 a menționat ca "frontiera sovieto-română este fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 iunie 1940", URSS-ul a refuzat să restituie României Ținutul Herța [3].

Începând din anul 1991, satul Probotești face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.172 (1.145+27), reprezentând 99,24% din populația localității [4]. În prezent, satul are 1.203 locuitori, preponderent români.

DemografieModificare




 

Componența lingvistică a localității Probotești

     Română (98,42%)

     Alte limbi (1,58%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Probotești era vorbitoare de română (98,42%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[5]


1989: 1.181 (recensământ)
2007: 1.203 (estimare)

NoteModificare

  1. ^ „Posibilă întâlnire Iohannis – Poroșenko la PTF Vicov – Crasna”, Obiectivdesuceava.ro, , accesat în  
  2. ^ O profesoară din Iași se străduiește ca românii din Herța să nu-și uite originile, 9 ianuarie 2008, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina, accesat la 16 iunie 2013
  3. ^ Ziarul de Iași, 26 august 2003 - Vânduți la ruși
  4. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 

Legături externeModificare