Moldova, Secureni

Pentru alte sensuri, vedeți Moldova (dezambiguizare).
Moldova
Братанівка
—  Comună  —
Moldova se află în Regiunea Cernăuți
Moldova
Moldova
Moldova (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Moldova se află în Ucraina
Moldova
Moldova
Moldova (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°31′51″N 27°3′56″E / 48.53083°N 27.06556°E48°31′51″N 27°3′56″E / 48.53083°N 27.06556°E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionSecureni

Cod KOATUU7324086501
Atestare1650

ReședințăMoldova
ComponențăMoldova

Altitudine195 m.d.m.

Populație (2001)
 - Total715 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60210
Prefix telefonic3739

Prezență online

Moldova, întâlnit și sub formele Molodova sau Bratanivca (în ucraineană Братанівка, transliterat: Bratanivka) este un sat reședință de comună în raionul Secureni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 715 locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 195 metri, în partea de nord-vest a raionului Secureni, pe malul drept al râului Nistru.

IstorieModificare

Localitatea Moldova a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Molodova. Prima atestare documentară a satului are loc în anul 1650.

După 1711, a fost ocupată de turci, devenind parte din raiaua Hotinului a Imperiului Otoman. În anul 1765 a fost construită aici o biserică de lemn [1].

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 18061812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[2]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Moldova făcea parte din Ocolul Nistrului de sus a Ținutului Hotin [3].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Moldova a făcut parte din componența României, în Plasa Secureni a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [4].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Moldova face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2 (0+2), reprezentând 0,25% din populație [5]. În prezent, satul are 715 locuitori, preponderent ucraineni.

DemografieModificare




 

Componența lingvistică a comunei Moldova

     Ucraineană (99,02%)

     Alte limbi (0,98%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Moldova era vorbitoare de ucraineană (99,02%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[6]

Populație
1930: 1.745 (recensământ)[7]
1989: 815 (recensământ)
2007: 715 (estimare)

Obiective turisticeModificare

  • Monumentul soldaților căzuți în Marele Război pentru Apărarea Patriei - ridicat din bronz în 1978 în memoria celor 128 soldați morți în cel de-al doilea război mondial [8]
  • Biserica cu hramul "Sf. Ioan Gură de Aur" - construită în 1991 [9]

NoteModificare

  1. ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Biserici de lemn (articol de Petre Constantinescu-Iași)
  2. ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
  3. ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)
  4. ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
  5. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  7. ^ Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin
  8. ^ Monumentul soldaților căzuți în Marele Război pentru Apărarea Patriei
  9. ^ Biserica din Moldova

Legături externeModificare