Moldova, Secureni

Pentru alte sensuri, vedeți Moldova (dezambiguizare).

Coordonate: 48°31′51″N 27°3′56″E ({{PAGENAME}}) / 48.53083°N 27.06556°E
Moldova
Братанівка
— Comună —
Moldova Moldova (Regiunea Cernăuți) Poziția geografică
Moldova Moldova (Ucraina) Poziția geografică

Țară	Ucraina
Regiune	Cernăuți
Raion	Secureni

Cod KOATUU	7324086501
Atestare	1650

Reședință	Moldova
Componență	Moldova

Altitudine	195 m.d.m.

Populație (2001)
- Total	715 locuitori

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	60210
Prefix telefonic	3739

Prezență online

Modifică date / text

Moldova, întâlnit și sub formele Molodova sau Bratanivca (în ucraineană Братанівка, transliterat: Bratanivka) este un sat reședință de comună în raionul Secureni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 715 locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 195 metri, în partea de nord-vest a raionului Secureni, pe malul drept al râului Nistru.

Istorie

Localitatea Moldova a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Molodova. Prima atestare documentară a satului are loc în anul 1650.

După 1711, a fost ocupată de turci, devenind parte din raiaua Hotinului a Imperiului Otoman. În anul 1765 a fost construită aici o biserică de lemn ^[1].

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău^[2]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Moldova făcea parte din Ocolul Nistrului de sus a Ținutului Hotin ^[3].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Moldova a făcut parte din componența României, în Plasa Secureni a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia ^[4].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Moldova face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2 (0+2), reprezentând 0,25% din populație ^[5]. În prezent, satul are 715 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie

Componența lingvistică a comunei Moldova

Ucraineană (99,02%)

Alte limbi (0,98%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Moldova era vorbitoare de ucraineană (99,02%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.^[6]

Populație: 1930: 1.745 (recensământ)^[7]; 1989: 815 (recensământ); 2007: 715 (estimare)

Obiective turistice

Monumentul soldaților căzuți în Marele Război pentru Apărarea Patriei - ridicat din bronz în 1978 în memoria celor 128 soldați morți în cel de-al doilea război mondial ^[8]
Biserica cu hramul "Sf. Ioan Gură de Aur" - construită în 1991 ^[9]

Note

^ „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Biserici de lemn (articol de Petre Constantinescu-Iași)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 13 decembrie 2007. Accesat în 22 mai 2009.
^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
^ „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 13 decembrie 2007. Accesat în 22 mai 2009.
^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 16 mai 2009.
^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.
^ „Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 20 iulie 2011. Accesat în 23 mai 2009.
^ Monumentul soldaților căzuți în Marele Război pentru Apărarea Patriei^{[nefuncțională]}
^ Biserica din Moldova^{[nefuncțională]}

Legături externe

Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în 13 noiembrie 2007, la Wayback Machine.
Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în 22 martie 2008, la Wayback Machine.
Românii din Cernăuți

[1] „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Biserici de lemn (articol de Petre Constantinescu-Iași)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 13 decembrie 2007. Accesat în 22 mai 2009.

[2] Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563

[3] „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 13 decembrie 2007. Accesat în 22 mai 2009.

[4] Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353

[5] „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 16 mai 2009.

[populatie_ucraina_2001-6] „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.

[7] „Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 20 iulie 2011. Accesat în 23 mai 2009.

[8] Monumentul soldaților căzuți în Marele Război pentru Apărarea Patriei^{[nefuncțională]}

[9] Biserica din Moldova^{[nefuncțională]}

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]