Râul Olt

râu din România
(Redirecționat de la Olt(râu))

Oltul este unul din cele mai importante râuri din România. Acesta izvorăște din Carpații Orientali, mai precis din Munții Giurgeu, de acolo de unde aceștia intră în contact cu Munții Hășmaș prin Trecătoarea Oltului. Râul Olt curge prin județele Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Olt și Teleorman.

Harta râului Olt.
Râul Olt
(latină Alutus, germană Alt, maghiară Olt)
—  Codul râului: VIII.1  —

Lacul de acumulare Arpașu
Date geografice
Bazin hidrograficDunării  Modificați la Wikidata
Zonă de izvorâreMunții Giurgeu
Cotă la izvor1.440 m.d.m.
EmisarDunărea
Cotă la vărsare21 m.d.m.
Punct de vărsareIslaz
Date hidrologice
Bazin de recepție24.050 km²
Lungimea cursului de apă614 km
Debit mediu174 m³/s
Debit maxim înregistrat2900 m³/s
Date generale
Județe traversateHarghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Olt, Teleorman
Afluenți de stângaFieru, Fagu Oltului, Scaunu, Covaci, Fântâna lui Gal, Sedloca, Lăcașul lui Baboș, Șoarecu, Cadu, Racu, Nicolești, Delnița, Pustnic, Fitod, Fișag, Cozmeni, Tușnad, Vârghiș, Pârâul Cetății, Comloș, Gaura Dracului, Valea cu Pruni, Valea Roșie, Podu Mare, Valea Mare, Vâlcelul Podului, Malnaș, Hereț, Borviz, Talomir, Vonț, Fotoș, Mărtănuș, Râul Negru, Valea Neagră, Bârsa, Homorod, Hotaru, Valea Seacă, Stiniș, Hotaru, Măieruș, Hotaru, Bozom, Valea Lungă, Remetea, Ormeniș, Feneș, Top, Valea Cetății, Valea Părului, Valea Mare, Bogata, Lupșa, Comana, Sărata, Veneția, Părău, Găvan, Șercaia, Urășa, Mândra, Iaz, Sebeș (Brașov), Făgărășel, Racovița, Hurez, Săvăstreni, Netot, Dridif, Breaza, Sâmbăta, Racovița, Olteț, Drăguș, Hotar, Viștea, Corbul Viștii, Corbul Ucii, Ucea, Gârlățel, Arpaș, Valea Neagră, Seaca, Cârțișoara, Opat, Scoreiu, Valea Muntelui, Porumbacu, Racovicioara, Avrig, Mârsa, Racovița, Pârâul Hotărăl, Moașa, Sebeș (Sibiu), Valea Caselor, Valea Priboiului, Valea Strâmbă, Valea Mărului, Rândibou, Valea Fratelui, Curpănu, Valea Satului, Boia, Băiașu, Lotrișor, Pârâul Odăilor, Văratica, Slâmna, Armăsarul, Alunul, Pârâul La Clopot, Pârâul Roșiei, Pârâul Mânăstirii, Bivolari, Mușețelu, Păușa, Valea Satului, Sălătrucel, Sâmnic, Aninoasa, Topolog, Teiu, Ursana, Stăneasca, Trepteanca, Geamăna, Cungra, Sterpu, Cepturaru, Surdui, Cungrea Mică, Strehareți, Șopot, Clocociov, Milcov, Cinculeasa, Oboga, Dârjov, Iminog
Afluenți de dreaptaRâul Sărăturii, Șandru, Sipoș, Lunca Mare, Lunca, Rața, Madicea, Mădăraș, Șugău, Var, Hidegviz, Segheș, Știuca, Beta, Căpâlnaș, Techera, Valea Mare, Budeș, Sântimbru, Minei, Pârâul Merilor, Sugasău, Chereș, Pârâul Mare, Mitaci, Pârâul Minerului, Pârâul Corbului, Frasinu, Pârâul Șoimului, Pârâul Calului, Recoltiaș, Murgul Mic, Murgul Mare, Gohan, Somoș, Pârâul Morii, Turda, Zălan, Dogoș, Telec, Calnic, Valea Crișului, Valea Seacă, Arcuș, Porumbele, Debren, Semeria, Gereb, Pârâul Frumos, Ilieni, Valea Baciului, Izvorul Mic, Pârâul Ciorii, Pârâul Olarului, Araci, Pârâul Satului, Iarăș, Corlat, Surduc, Somoș, Belinul Mic, Belinul Mare, Pârâul Adânc, Valea Scurtă, Aita, Groapa Mare, Mateiașul, Pârâul Satului, Pârâul Cărbunarilor, Pârâul Adânc, Pârâul cu Salcâmi, Pârâul Scurt, Chepeț (Căpeni), Baraolt, Cormoș, Carhaga, Pârâul Sărat, Podu Mare, Homorod, Dăișoara, Crăița, Ticuș, Felmer, Cincu, Galați, Poenița, Pârâul Nou, Valea Fermelor, Bradu, Cibin, Pleașa, Megieșul, Lotrioara, Râul Vadului, Valea Scaunelor, Stupina, Valea Largă, Valea lui Vlad, Uria, Robești, Sărăcinești, Săliște, Cârciuma, Călinești, Betel, Lotru, Șipote, Lotrișorul, Puturoasa, Râul Poștei, Căciulata, Mituțu, Căldările, Pârâul lui Chirică, Muereasca, Olănești, Pârâul Ruzii, Focșa, Govora, Bistrița, Luncavăț, Miclișoaia, Nisipoasa, Prundeni, Pesceana, Canalul Oporelu, Beica, Olteț, Teslui, Gologan, Vlădila, Suhatul, Crușov
Principalele localități traversateOrașe — comune și sate —

Bălan, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Făgăraș, Călinești, Drăgănești, Proieni, Corbu, Golotreni, Brezoi, Văratica, Păușa, Căciulata, Călimănești, Jiblea Veche, Dăești, Bujoreni, Râmnicu Vâlcea, Budești, Băbeni, Ionești, Galicea, Olanu, Orlești, Drăgoești, Prundeni, Vulturești, Drăgășani, Verguleasa, Grădinari, Teslui, Strejești, Curtișoara, Pleșoiu, Găneasa, Slatina, Slătioara, Piatra-Olt, Milcov, Osica de Sus, Osica de Jos, Mărunței, Fărcașele, Drăgănești-Olt, Stoenești, Gostavățu, Băbiciu, Scărișoara, Rusănești, Cilieni, Tia Mare, Izbiceni, Giuvărăști, Islaz
BarajeFăgăraș, Voila, Viștea, Arpașu, Scoreiu, Avrig, Robesti, Olteț, Cornetu, Gura Lotrului, Turnu, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Băbeni, Ionești, Zăvideni, Drăgășani, Strejești, Arcești, Slatina, Ipotești, Drăgănești, Frunzaru, Rusănești, Izbiceni, Islaz
PorturiPână în 1989 începuse amenajarea pentru navigație a râului Olt până la Slatina; planul prevedea ecluze la cele 5 baraje, lucrări de dragare și porturi la Drăgănești și Slatina; în momentul de față lucrările sunt sistate.
Poduri* Podul de la Islaz,
* Podurile de la Stoenești (DN și cf),
* Podul CF dintre Slatina și Piatra-Olt,
* Podul de la Slatina,
* Podul de la Drăgășani,
* Podul de la Tătărani,
* Podul Râmnicu Vâlcea - Goranu,
* Podul cf de la Râmnicu Vâlcea (nefolosit),
* Podul cf de la Dăești,
* Podul de la Călimănești - insula Ostrov,
* Podul Căciulata - Păușa,
* Viaductele Cârligul Mare și Cârligul Mic din defileul de la Cozia,
* Podul de pe traseul apeductului Brădișor,
* Podul CF de la Brezoi,
* Cele doua poduri de cale ferată în curbă de la Proieni (unice),
* Podul ce leagă Perișaniul de DN7,
* Podul rutier de la Câineni,
* Podul de la Turnu (fosta graniță dintre România și Austro-Ungaria) este unic prin construcție; jumătate de piatră (partea românească) și jumătate de oțel (partea austriacă),
* Dincolo de Carpați Oltul se îngusteaza suficient pentru a permite construirea mai multor poduri evident mai mici ca lungime.
* Oltul poate fi traversat rutier și pe oricare din cele 32 de baraje.
Progresie spre ultimul emisar
Râul OltDunăreMarea Neagră

Principalele orașe prin care trece sunt: Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Făgăraș, Râmnicu Vâlcea și Slatina. Oltul se varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele, la Islaz.

Parcurge un traseu complex: Depresiunea Ciucului, Depresiunea Brașovului, Depresiunea Făgărașului, Defileul Turnu Roșu-Cozia, Subcarpații și Podișul Getic, Câmpia Română. Pe Olt există aproape 30 de lacuri de acumulare.

Are o lungime de 615 km.[1]

În zona Defileului Turnu Roșu, are loc fenomenul de captare: Oltul muntean, având un bazin mai coborât, ajunge, prin eroziune regresivă, să atragă apele Oltului transilvănean, mărindu-și astfel bazinul și debitul.

Etimologie

modificare

În Geografia lui Ptolemeu, numele antic al Oltului este Ἀλούτας ποταμός.[2][3]

Harta senzitivă a bazinului hidrografic al Defileului Oltului

modificare
 Bazinul LotrioareiBazinul Megieșului și al PleașeiBazinul Mărului și StrâmbeiBzinul Fratelui și BouluiBazinul VaduluiBazinul Vlad/Stupina/Valea Largă și ScaunelorBazinul Curpănu și CoțiiBazinul BoiaBazinul Uria și RobeștiCălinești în construcțieBazinul SecuBazinul BăiașuLotrișor în construcțieLacul BrădișorLacul VidraBazinul LatorițaLotru în construțieRomâniaMunții CindrelMunții FăgărașuluiMasivul CoziaMunţii CăpăţâniiMunţii ParânguluiMunţii ŞureanuMunţii Lotrului
Harta senzitivă a bazinului hidrografic al Defileul Oltului. (Click pe bazinul hidrografic dorit.)
  1. ^ Legenda râului Olt – între mit, istorie și realitate, Adevărul, 13 aprilie 2013
  2. ^ În română, „râul Aloutas”.
  3. ^ Bogdan Petriceicu Hasdeu (1894). Basarabii cine? – de unde? – de când?. Stabilimentul grafic I. V. SOCEU. p. 13.

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare

  Materiale media legate de Olt la Wikimedia Commons