Pâglișa, Cluj

Coordonate: 47°00′10″N 23°38′46″E ({{PAGENAME}}) / 47.00278°N 23.64611°E
Pâglișa
— sat —

Pâglișa (România) Localizarea satului în România

Țară	România
Județ	Cluj
Comună	Dăbâca

SIRUTA	57573
Atestare	1306

Altitudine	334 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	93 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407267
Prefix telefonic	+40 x64 ^[1]

Prezență online
GeoNames
Modifică date / text

Pâglișa (în maghiară Lónapoklostelke, colocvial Poklostelke) este un sat în comuna Dăbâca din județul Cluj, Transilvania, România.

Satele cu care se învecinează sunt: Bădești, Dârja, Chidea, Stoiana, Dăbâca și Cubleșu Someșan.

Toponimie

Satul apare menționat documentar în 1306, sub numele de Puklusteluky. De-a lungul timpului a mai fost menșionat sub diferite denumiri: Poclustelek (1320), Puklustelek (1348), Poklostheleke (1459), Poklostelke (1461), Poklișe (1733), Piclișe (1850), Puclisea (1854) ^[2]^[3].

Date economice

Populația se ocupă în mare majoritate cu creșterea animalelor (vaci, bivoli, oi, păsări) și cu apicultura, iar veniturile principale le obțin din vânzarea laptelui, ca și mulți alți locuitori din satele învecinate.

Exista o ferma de vaci de lapte, cu posibilitate de vizitare la cerere, si o agropensiune.

Demografie

Majoritatea locuitorilor sunt de religie ortodoxă, mai existând însă și câteva familii de alte confesiuni (greco-catolici și penticostali).

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 627 de locuitori, dintre care toți s-au declarat români. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 620 greco-catolici și 7 mozaici.

Populația localității a evoluat de-a lungul timpului astfel:

Recensământul^[4] ^[5]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	421	401	3		4	13
1880	406	372	3	1		31
1890	436	434	2			0
1900	494	480		9		14
1910	551	530	1	8		20
1920	538	532				6
1930	627	627				0
1941	610	596	4		2	8
1966	406	406				0
1977	309	309				0
1992	182	182				0

Obiective turistice

Regiunea tufurilor vulcanice zotelifere formate din zoteliți în procent de 25% până la 50% este o atracție pentru cei pasionați de plimbări în natură. Locuitorii din Pâglișa numesc acest loc Peșteră, deoarece la o oarecare înălțime într-un perete de piatră există o gaură, nu foarte mare, ci doar atât cât să poată pătrunde în ea o vulpe, iar această gaură este vizibilă de la distanță și stârnește curiozitatea. Toamna plimbările sunt mai interesante, deoarece în această perioadă se pot culege fructe de pădure care se găsesc din belșug.

Lacul numit și Pescărie, aflat între satul Pâglișa și comuna Dăbâca este așezat într-un loc unde vara se poate face sport (fotbal, tenis de masă), este un loc potrivit pentru camping și aici se poate și pescui.

Alte clădiri importante din localitate sunt cele ale bisericii (1926), căminului cultural, magazinului mixt și magaziei fostului CAP. Din clădirea școlii mai există doar zidurile exterioare, deoarece acoperișul acesteia s-a prăbușit în anii '90. De atunci nu a mai fost reparată din lipsă de fonduri. Copiii de vârstă școlară sunt înscriși la Școala cu clasele I-VIII din Dăbâca.

Note

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Pintilie, p. 28
^ C. Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Editura Academiei RSR, București, 1967, vol. 2, p. 44
^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la 7 martie 2016. Accesat în 2 martie 2008.
^ Structura etno-demografică a României

Bibliografie

Pintilie, Mariana, Pintilie, Dorin, Comuna Dăbâca: studiu monografic, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2001 ISBN 973-85092-4-6
Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.