Palota, Bihor

sat în comuna Sântandrei, județul Bihor, România
Palota
Újpalota
Neu Palota
—  sat  —
Biserica romano-catolică (monument istoric)
Biserica romano-catolică (monument istoric)
Palota se află în România
Palota
Palota
Palota (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°3′39″N 21°49′24″E / 47.06083°N 21.82333°E47°3′39″N 21°49′24″E / 47.06083°N 21.82333°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Bihor county CoA.png Bihor
ComunăSântandrei

SIRUTA26671

Populație (2011)
 - Total563 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal417516

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Palota (în germană Neu Palota, în maghiară Újpalota "Palatul Nou") este un sat în comuna Sântandrei din județul Bihor, Crișana, România.

IstoricModificare

În sala-muzeu amenajată la Liceul „Emanoil Gojdu” din Oradea se păstrază o serie de obiete vechi descoperite la Palota, caracteristice eneoliticului de început și dezvoltat:[1]

  • Topor de cupru de tip Pločnik.
  • Topor – ciocan din cupru.
  • Topor cu disc de piatră.
  • Celt de bronz.

De la începuturi, satul Palota a fost menționat drept domeniu regal.

A fost distrus de Sinan Pașa în perioada de ocupație turcească, după care, Palota și împrejurimile sale au fost depopulate mult timp.

În jurul anului 1765, Maria Tereza a Austriei și, mai târziu, între 1784 și 1786, pe vremea lui Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, a fost repopulată cu coloniști germani saxoni (sași) și bavarezi.

Samu Borovszky a scris despre așezare că „a fost singurul sat german din județ ai cărui locuitori vorbeau maghiara”.

Așezarea a fost formată din 2 părți: Palota Nouă și Palota Veche.

În 1819, contele Johann Maria Philipp Frimont a devenit proprietarul său.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mór Petri a scris despre așezare: "Palota Nouă este o așezare de 62 de case în districtul Salonta Mare din județul Bihor, la sud de râul Peța care curge din Băile Episcopului din Hájó".

Până la Tratatul de la Trianon, a aparținut districtului central al județului Bihor.

Este una dintre puținele așezări transilvănene care au rămas germanofone în timpul secolului XX. La recensământul din 2002, din 566 de locuitori, 286 (50,5%) erau germani, 144 (25,4%) maghiari, 130 (23,0%) români, 4 (0,7%) slovaci și 2 (0,4%) ) aveau o naționalitate necunoscută.

IndustrieModificare

  • Fabrica de nutrețuri combinate a Nutrientul S.A.

PersonalitățiModificare

 
Biserica romano-catolică (1825)

A slujit sub împărăteasa Maria Terezia a Austriei. Datorită faptelor sale eroice, este numit comandant suprem al regiunii Veneția, cu sediul la Padova, moment în care Sfântul Anton devine călăuzitorul său.
Pentru serviciile sale în slujba împăratului, Frimont este numit conte de Palota. Contele și-a investit averea în Palota, o mică așezare de sași și unguri, unde a ridicat o biserică unică în lume (clădirea are forma crucii de Malta), școala și mai multe alte clădiri. Frimont a fost înmormântat în lăcașul de cult din Palota, într-o criptă în formă de cruce.[2]

NoteModificare

Vezi șiModificare

ImaginiModificare

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Palota