Papiu Ilarian, Mureș

sat în comuna Papiu Ilarian, județul Mureș, România

Papiu Ilarian (mai demult: Budiul de Câmpie, în maghiară: Mezőbodon, în germană: Boden) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.

Papiu Ilarian
Mezőbodon
Boden
—  sat și reședință de comună  —
Biserica reformată (monument istoric)
Biserica reformată (monument istoric)
Papiu Ilarian se află în România
Papiu Ilarian
Papiu Ilarian
Papiu Ilarian (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°33′33″N 24°12′11″E ({{PAGENAME}}) / 46.55917°N 24.20306°E

Țară România
Județ Mureș
ComunăPapiu Ilarian

SIRUTA118646
Atestare1334

Populație (2021)
 - Total588 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal547445
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Papiu Ilarian pe Harta Iosefină a Tansilvaniei, 1769-73
Papiu Ilarian pe Harta Iosefină a Tansilvaniei, 1769-73
Papiu Ilarian pe Harta Iosefină a Tansilvaniei, 1769-73
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Papiu Ilarian, Mureș

Așezarea este atestată documentar din anul 1334 sub numele Budun. De asemenea atestarea satului o regasim si in data de 18 noiembrie 1346 sub denumirea "Budiul" , aparținind de comitatul Turda

„Noi, Ștefan, voievodul Transilvaniei și comite de Solnoc, prin cuprinsul celor de față dăm de știre și facem cunoscut tuturor cărora se cuvine, că înfățișîndu-se însuși înaintea noastră, Mihail, fiul lui Petru, fiul lui Medjes de Band, pe de-o parte, iar pe de altă parte magistrul Toma, fiul lui Dionisie de Reghin, acel Mihail, fiul lui Petru ne-a făcut cunoscut și ne-a spus prin viu grai că magistrul Toma, fiul lui Dionisie l-a despăgubit pe deplin pentru pustiirea moșiilor sale Chimitelnic și Budiul aflatoare în comitatul Turda și Aruncuta /Arankuth/ din comitatul Cojocna, pe cînd trăia încă sus-zisul Petru, fiul lui Medjes, tatăl său. Drept aceea el îl declarase și l-a declarat în fața noastră pe sus zisul magistrul Ștefan, fiul lui Dionisie, dezlegat de orice răspundere cu privire la pustiirea moșiilor de mai sus. Dat în Turda,la octavele sărbătorii fericitului Martin mărturisitorul, în anul Domnului o mie trei sute patruzeci și șase.[2]
—1346, noiembrie 18, Turda

Localizare

modificare

Localitate situată pe cursul superior al râului Lechința, afluent al râului Mureș.

Demografie

modificare

Structura populatiei dupa nationalitate

modificare
Recensământul[3] [4] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Evrei Alte etnii Rromi Ucrainieni
1850 1209 611 510 - - 88 88 -
1880 1241 551 589 1 - 55+45 - 8
1890 1297 566 694 - - 37 - -
1900 1369 633 732 - - 4 - -
1910 1552 718 791 1 - 42 42 -
1920 1349 602 723 - 24 24 - -
1930 1629 713 882 - 15 34 19 -
1941 1949 962 970 - - 17 - -
1956 2193 1078 1105 - - 10 10 -
1966 2036 970 1063 - - 3 3 -
1977 1434 577 857 - - - - -

Structura populației dupǎ apartenența religioasǎ

modificare
Recensământul[5] [6] Structura religioasă
Anul Populația Ortodoxă Greco-catolici Romano-catolici Reformați Evanghelici Unitarieni Mozaici Alte religii Baptiști Penticostali Adventiști
1850 1209 - 626 17 561 - 5 - - - - -
1857 1293 - 718 23 550 1 1 - - - - -
1869 1252 - 616 30 584 - - 22 - - - -
1880 1241 - 591 30 592 - 9 17 2 - - -
1890 1297 5 599 28 641 1 - 23 - - - -
1900 1369 19 620 57 651 - - 22 - - - -
1910 1552 32 727 77 687 - 1 28 - - - -
1930 1629 58 652 71 801 - - 20 27 1 - 26

Familii nobiliare

modificare
  • Nobilul Mihai Medjes de Band, despre care se știe că pe 18 noiembrie 1346, la Turda -în prezența voievodului Transilvaniei, Ștefan Lackfi {1344-1350} - a fost parte în proces în calitate de reclamant cu Magistrul Toma, fiul lui Dionisie de Reghin (pârât) pentru pustiirea moșiilor sale din Chimitelnic si Budiul aflǎtoare in comitatul Turda, respectiv din Aruncuta, comitatul Cojocna;

Obiective turistice

modificare
  • Biserica Reformată-Calvină, construită în secolul al XIV-lea.
  • Biserica Ortodoxă, construită după aia reformată.
  • Bustul lui Alexandru Papiu-Ilarian
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ D.I.R., Seria C. Transilvania, veacul 14, vol. 4 (1341-1350), București, nr. 471, Editura Academiei R. P. R, 1955, pag.323
  3. ^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002
  5. ^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Structura etno-demografică a României

Vezi și

modificare