Pesah
The Jews Passover.jpg
Nume oficialPesaḥ
Altă denumirePesaḥ
פסח
TipPaștile
Semnificațieeliberarea din robia egipteană și ieșirea din Egiptul antic
FestivitățiPraznicul începe în 14 a lunii ebraice Nisan, ține pe-o durată de 7 zile în Țara de Israel și durează 8 zile în Diaspora evreiască.
ObservăriSe observă cu o pâine azimă denumită Matzah și se celebrează la Seder de Pesach
AsociereIsru Chag, Șavuot și Sucot

Pesaḥ sau Pesach, (în ebraică פֶּסַח, Pesaḥ, lit. Pasare, Paștile ebraic) este sărbătoarea religioasă a poporului Israel care simbolizează eliberarea din robia egipteană și ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise, și cei 40 de ani de peregrinare prin deșert. Este o sărbătoare fixă din calendarul religios ebraic, care se desfășoară anual în perioada 14-21 a lunii Nisan, lună ce marca în antichitate începutul anului ecleziastic ebraic. În timpul acestei sărbători nu se consumă pâine și nici produse dospite.

Pesah
reproducere după Enciclopedia iudaică

Originea sărbătoriiModificare

Termenul Pesaḥ apare în Torah.

Domnul a zis sa sacrifice un miel, lui Moise și lui Aaron în țara Egiptului:
Să ia din sîngele lui, și să ungă amîndoi stîlpii ușii și pragul de sus al caselor unde îl vor mînca.[1]

Dumnezeu anunță poporul Israel, în țara robiei Egipt, căci îi va elibera; El spune:
"Cînd îl veți mînca, să aveți mijlocul încins, încălțămintele în picioare, și toiagul în mînă; și să-l mîncați în grabă; căci sînt Paștele Domnului.
În noaptea aceea, Eu voi trece prin țara Egiptului, și voi lovi pe toți întîii-născuți din țara Egiptului, dela oameni pînă la dobitoace; și voi face judecată împotriva tuturor zeilor Egiptului; Eu, Domnul.
[2]

Expresia "pasare" este redată cu Pesaḥ. De la aceasta își ia origine termenul arameic-siriac "Pasha" din care derivă cuvântul grecesc "pasca" adică "pască" utilizat în prezent în limba română pentru pâinea azimă fără nimic dospit sau fermentat care se mănâncă de Festivalul Paști. În limba engleză se face o traducere literară "pass over" (trece peste), împreunată în Passover.

Cadența pentru Pesach în Calendarul GregorianModificare

Conform cu calendarul ebraic:

  • Și conform poruncii lui Dumnezeu Chag Mețot (Festival Paști) cade în luna "Nisan" (Berbec) denumită în Tora "Aviv" (Spic) între 15–21.

Conform cu cadența datelor pe calendarul gregorian pentru diaspora evreiască:[3][4]

Pesach (în ebraică: פֶּסַח, în greacă: πάσχα; Paște Ebraic, Sărbătoare Azimilor) Sărbătoarea Ieșirea sau Exodul din Egipt.

MeditațiiModificare

După ce măturăm aluatul dospit numit chameț, și ne-am pregătit pentru al întâmpina pe Mesia, acum suntem chemați să mâncăm din paști numite mețot în casele noastre.

Accentul Festivalului Paști este sacrificiul Paștilor (în ebraică: Corban Pesach), cunoscut și sub numele de mielul pascal, mâncat în timpul ordinii la masă numită Seder din noaptea de 14-15 Nisan. Fiecare familie suficient de mare pentru a consuma complet un miel tânăr sau un ied de capră sălbatică a fost obligată să ofere un sacrificiu la Templul din Ierusalim în după-amiaza celei de-a 14-a zi a lunii Nisan (Numbers 9:11), și să-l mănânce în noaptea aceasta, care este a 15-a din Nisan (Exodul 12:6). Dacă familia era prea mică pentru a termina să mănânce întreaga ofertă într-o singură ședință, a fost făcută ofertă pentru un grup de familii. Jertfa nu poate fi oferită cu nimic dospit (Exodul 23:18) și trebuie să fie prăjită, fără ca capul, picioarele sau organele sale interioare să fie eliminate (Exodul 12:9) și mâncat împreună cu paști (mețot) și ierburi amare (maror, hrean răzuit ori salată verde). Trebuie să aveți grijă să nu spargeți nici oasele din pui (Exod 12:46), iar niciuna din carne nu poate fi lăsată până în zori (Exodul 12:10 Exodul 23:18).

În creștinism și mesianism ajunul de Paști și ajunul de Sucot sunt puse în legătură cu ziua nașterii lui Ioan Botezătorul și a lui Ieșua Mesia denumit și Hristos. Ioan (Iohanan) este cel despre care Ieșua (Iisus) spunea că vremea se împarte până la el și de la el, și anume că din zilele când Ioan boteza Împărăția lui Dumnezeu este luată cu asalt. (Matei 11:11-15)

Ca și vacanța din Praznic Sucot, zilele intermediare de Paști sunt cunoscute sub numele de Chol HaMoed (zilele săptămânii de festival) și au un statut semi-festiv. Este o perioadă pentru ieșirile în familie și prânzurile de picnic cu mețot (paști), ouă tari, fructe și legume, precum și delicatese de Paști, cum ar fi macaroane și bomboane de casă.

Șâvi'i șel Pesach (שביעי של פסח) („a VII-a [zi] de Festival Paști”) este o altă sărbătoare evreiască, cu servicii speciale de rugăciune și mese festive. În diaspora evreiască, Șâvi'i șel Pesach este sărbătorită atât în ziua a VII-a cât și în cea de-a VIII-a de Festival Paști.[5] Această sărbătoare comemorează ziua în care Copiii lui Israel au ajuns la Marea Roșie și au fost martori atât la miraculoasa „Împărțire a Mării "(Pasarea Mării Roșii), înecarea tuturor căruțelor, cailor și oștirea egipteană care i-au urmărit. Conform Midraș, numai Faraon a fost cruțat pentru a da mărturie despre miracolul care a avut loc.


Citirea Bibliei de Mețot
Ziua: Tora: Haftara: Brit Hadașa:
Erev Mețot (Ajun):
Există obiceiul să se citească în timpul ordinii la masă numită Seder din cartea HaGhedah (Nararea).
Mețot 1
(15 Aviv sau Nisan):
Exo. 12:21-12:51;
Num. 28:16-28:25
Iosua 5:2-6:1; Luca 22:7-22:20;
Ioan] 1:29-31; Corinteni 15:20-15:28;
Mețot 2
(16 Aviv sau Nisan:
Lev. 22:26-23:44;
Num. 28:16-28:25
Dacă cade de mâine de Sabat (MeHorot heȘabat):
1 Regi 23:1-9; 21:25;
(de Prim Omer Secerat)
Apoc. 15:1-15:4
Mețot 3
(17 Aviv sau Nisan:
Num. 28:12-28:25
Exod 13:1-13:16;
Cântarea Cântărilor (cartea). Dacă cade de mâine de Sabat (MeHorot heȘabat):
Corinteni 15:20-15:23;
 (de Prin Ridicat din Casă Mortuară)
Mețot 4
(18 Aviv sau Nisan:
Exo. 22:24-23:19;
Num. 28:19-28:25
   
Mețot 5
(19 Aviv sau Nisan
(sabat:
sâmbăta):
Exo. 33:12-34:26;
Num. 28:19-28:25
Ezec. 37:1-37:14;
Cântarea Cântărilor (cartea).
 
Mețot 6
(20 Aviv sau Nisan):
Num. 9:1-9:14
Num. 28:19-28:25
]
Ezec. 38:18-39:16;

 
Mețot 7
(21 Aviv sau Nisan):
Exo. 13:17-15:26;
Num. 28:19-28:25
2 Samuel 22:1-22:51 Apocalipsa 15:1-15:4;
Mețot 8
(22 Aviv sau Nisan)
Deut. 15:19-16:17;
Num. 28:19-28:25
Isaia 10:32-12:6  

Ḥag MețotModificare

 
Mațah, pită fără ferment utilizată la comemorarea nopții pasării Domnului la ordinea de la masă numită Sederul de Pesaḥ.

Ḥag HeMațot (din limba arameică: Praznicul Paștilor sau din limba greacă: Sărbătoarea Pâinilor Azime - fără zeamă) este un nume dat la șapte zile de praznic ori festival după Pesaḥ. Conform cu Tora este interzis ingerarea de Ḥameț pe durata acestor zile.

Domnul a zis lui Moise și lui Aaron în țara Egipt: "Șapte zile, paști [mațot] veți mânca; doar în ziua dintâi veți scoate aluatul din casele voastre: căci oricine va mânca dospit [ḥameț], va fi tăiat din Israel, din ziua întâi până în ziua a șaptea. Timp de șapte zile, să nu se găsească [seor] (ferment) în casele voastre; căci oricine va mânca dospit, va fi nimicit din Adunarea Israel, și străin, și băștinaș pământului. Orice dospit nu mâncați, în orice locuințe voastre, să mâncați mețot [paști].” [6]

NoteModificare

  1. ^ Exodul 12:7
  2. ^ Exodul 12:11-12
  3. ^ Pesach - hebcal.com
  4. ^ Pesach este prima zi dată care începe în ajunul zilei precedente (14 Nisan), ultima zi ține până după asfințit și dacă cade vineri se prelungește până sâmbătă seara din cauza prohibiției ca evreii să aibă ferment în case (drojdie, bere, iaurt, ș.a. pentru dospirea pâinii) în ziua a VII-a (21 Nisan).
  5. ^ A VIII-a zi este cunoscută sub numele de ' „Acharon Șel Pesach”, „ultima [zi] de Festival Paști”.
  6. ^ (Exodul 12:19-20).

BibliografieModificare

  • Tesu Solomovici: Paște Evreiesc 5766, în ziarul Ziua, nr. 3598 din 12 aprilie 2006

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pesah

IudaiceModificare

În GeneralModificare

După Mișcări ReligioaseModificare

MesianismModificare

CreștinismModificare