Petru Creția
Petru Creția | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 21 ianuarie 1927 Cluj |
Decedat | (70 de ani) București |
Căsătorit cu | Gabriela Creția ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | filolog, clasicist, traducător, eminescolog, profesor universitar |
Limbi vorbite | limba română[1] ![]() |
Activitate | |
Studii | Universitatea din București |
Modifică date / text ![]() |
Petru Creția (n. , Cluj, România – d. , București, România) a fost un profesor de limba greacă, traducător al operei lui Platon, autor, eminescolog, filosof și eseist român.
Biografie
modificareS-a născut la Cluj, ca fiu al unui funcționar, Aurel Creția, și al soției acestuia, Călina Creția (înainte de căsătorie, Humița). A studiat limbile clasice la Universitatea din București, în perioada 1946-1951.[2]
Din 1952 până în 1971 a urmat o carieră universitară: a fost asistent, apoi lector la Secția de Limbi Clasice a Facultății de Litere din București, unde a ținut cursuri de filologie greacă, alături de soția sa, Gabriela Creția, profesoară la aceeași facultate. Între 1971 și 1975 a fost cercetător la Institutul de Filozofie al Academiei Române. Din 1975 a editat, alături de Dumitru Vatamaniuc și un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Române, sub egida Academiei Române, ediția națională a operei complete a poetului Mihai Eminescu. Din 1971 a coordonat, în colaborare cu Constantin Noica, ediția Platon la Editura Științifică și Enciclopedică. După 1989 a condus revista de istorie literară Manuscriptum.[3]
A fost unul din ultimii vorbitori din balconul Pieței Universității, înaintea mineriadei din 13-15 iunie 1990.[4]
Opera
modificareVolume
modificare- Norii (Cartea Românească, 1979)
- Epos și logos (Univers, 1981)
- Poezia (Cartea Românească, 1983)
- Pasărea Phoenix (Cartea Românească, 1986)
- Oglinzile (Humanitas, 1993)
- Luminile și umbrele sufletului (Humanitas, 1995)
- Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (Humanitas, 1997)
- În adâncile fântâni ale mării (Humanitas, 1997)
- Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (Humanitas, 1997)
- Testamentul unui eminescolog (Humanitas, 2000)
- Eseuri morale (Muzeul Literaturii Române, 2000)
- Despre E. A. Poe. Infernul terestru (Muzeul Literaturii Române, 2003)
- Ahile sau Despre forma absolută a prieteniei. Ariel sau Despre forma pură a libertății (Humanitas, 2009)
- Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile (Humanitas, 2012)
- Petru Creția - 111 cele mai frumoase poezii (Nemira, 2014)
Traduceri
modificare- din Vechiul Testament:
- Iov, Iona, Ecleziastul, Ruth, Cântarea Cântărilor (cu studii introductive, 1995)
- din latina medievală:
- Dante, De vulgari eloquentiae, Epistolae, Eclogae
- din italiană:
- din franceză:
- Marguerite Yourcenar, Povestiri orientale (1993);
- Alexis, Creierul negru al lui Piranesi (1996);
- Georges Dumézil, Zeii suverani ai indoeuropenilor;
- Emil Cioran, Emil Cioran.Antologia portretului - de la Saint-Simon la Tocqueville (Humanitas, 1997).
- G. Duby, Cavalerul, femeia și preotul (1997);
- François Bluche, De la Cezar la Churchill. Vorbe memorabile explicate în contextul istoric (1995);
- din engleză:
- Virginia Woolf, Doamna Dalloway (1968), Valurile (1973), Eseuri (1972);
- T. S. Eliot, Eseuri (1975);
- Frances A. Yates, Iluminismul rozicrucian;
- Graham Swift, Ultima comandă.
In memoriam
modificare- Valentin Cosereanu - 100 de zile cu Petru Creția, Editura Junimea, 2014
- Amintiri despre Petru Creția, Editura Școala Ardeleană, 2017
Note
modificare- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ „Alex. Ștefănescu: Petru Creția - biografie”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Petru Creția - Luminile și umbrele sufletului
- ^ Majoritatea rușinoasă, sau cum a fost posibilă mineriada din iunie 1990, europalibera.org, 13 iunie 2020. Accesat la 15 iunie 2020.
Legături externe
modificare- Petru Creția, Humanitas.ro
- Petru Creția sau despre arheologia sensului Arhivat în , la Wayback Machine., 12 decembrie 2010, Radu Popa, Ziarul Lumina