Poiana cu narcise de la Racâș-Hida

Poiana cu narcise de la Racâș - Hida
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Harta locului unde se află Poiana cu narcise de la Racâș - Hida
Harta locului unde se află Poiana cu narcise de la Racâș - Hida
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția Județul Sălaj
 România
Cel mai apropiat orașJibou

Racâș (sat)
Coordonate47°06′30″N 23°15′30″E () / 47.10833°N 23.25833°E[1]
Suprafață1,50 ha
Înființare1975, declarat în 2000

Poiana cu narcise de la Racâș-Hida este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și peisagistic), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Hida.

Localizare

modificare

Aria naturală cu o suprafață de 1,50 hectare se află în Depresiunea Almaș-Agrij (parte componentă a Podișului Someșan ce aparține Podișului Transilvaniei), în partea central-estică a județului Sălaj, pe teritoriul vestic al satului Racâș, în apropierea drumului național DN1G care leagă localitatea Hida de Gâlgău Almașului[2].

Înființare

modificare

Instituirea regimului de arie protejată s-a făcut prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[3]. Rezervația naturală suprapusă sitului Natura 2000 - Racâș - Hida[4] este o zonă deluroasă în bazinul superior al văii Jernăului (afluent de stânga al râului Almaș), cu rol de protecție pentru o comunitate de narcise (Narcissus stellaris și Narcissus augustifolius); specii floristice cunoscute de localnici sub denumirea populară de cocoroțele[5].

Aria protejată reprezintă o pajiște naturală (la izvoarele părâului Jernău) înconjurată de dealuri acoperite cu vegetație forestieră și ierboasă ce adăpostește o gamă floristică variată[6].

Pâlcurile de pădure sunt constituite din arbori și arbusti cu specii de: stejar (Quercus robur) gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), carpen (Carpinus betulus) tei pucios (Tilia cordata), ulm (Ulmus campestre), frasin (Fraxinus excelsior), sânger (Cornus sanguinea), mur (Robus fruticosus), măceș (Rosa canina) sau păducel (Crataegus monogyna)[7].

 
Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica)

La nivelul ierburilor (pe lângă Narcissus angustifolius și Narcissus stellaris) sunt întâlnite mai multe specii de plante rare, printre care unele protejate la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8]; astfel: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), vinariță (Asperula odorata), omag (Aconitum moldavicum ssp. lycoctotum), pochivnic (Asarum europaeum), cosaci (Astragalus depressus), măzăriche (Lathyrus transsilvanicus), frate-cu-soră (Melamphyrum nemerosum specie endemică), ghiocel (Galanthus nivalis), știrigoaie (Veratrum nigrum), bărboasă (Botriochloa ischaemum), mărgică (Melica transsilvanica), timoftică (Pleum alpinum)[9], studentiță (Arenaria serpyllifolia), firuță (Poa nemoralis), bărbișoară (Bothriochloa ischaeum), sclipeți (Potentilla erecta), lăcrămioară (Convallaria majalis), pochivnic (Asarum europaeum), năpraznică (Geranium robertianum), rocoțea (Stellaria graminea), pupezele (Lathyrus vernus), pedicuță (Lycopodium clavatum), alior (Euphorbia cyparissias); precum și mai multe specii din familia gramineelor, printre care: pir (Agropiron repens), golomăț (Dactylis glomerata)[10], iarba-vântului (Nardus stricta)[11] sau iarba-câmpului (Agrostis tenuis)[12].

Căi de acces

modificare

Obiective turistice

modificare

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective turistice (lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii naturale protejate), astfel:

 
Biserica de lemn din Bălan Cricova

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare