Wikipedia

Grădina Zmeilor

Grădina Zmeilor
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Stâncile de pe dealul „Dumbrava”
Stâncile de pe dealul „Dumbrava”
Harta locului unde se află Grădina Zmeilor
Harta locului unde se află Grădina Zmeilor
Localizarea rezervației pe harta țării
(punctul marchează aproximativ centrul rezervației)
Poziția România
· Județul Sălaj
· Comuna Bălan
· Sat Gâlgău Almașului
Cel mai apropiat oraș· Jibou - 10,2 km
· Zalău - 33,2 km
· Cluj-Napoca - 70,5 km
· Baia Mare - 80,8 km
Coordonate47°12′14″N 23°17′52″E () / 47.20389°N 23.29778°E[1]
Suprafață3 ha
Înființare1975, declarat în 2000
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Grădina Zmeilor este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, floristic, faunistic și peisagistic), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Bălan[2].

Localizare modificare

Aria naturală protejată se află în partea central-estică a județului Sălaj, la 10 km. distanță față de orașul Jibou, în bazinul Almașului, pe teritoriul vestic al satului Gâlgău Almașului, în imediata apropiere a drumului național DN1H care leagă municipiul Zalău de Jibou.

Descriere modificare

Rezervația naturală Grădina Zmeilor a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[3] și se întinde pe o suprafață de 3 hectare[4].

Arealul „Grădina Zmeilor” prezintă o zonă naturală (din Podișul Someșan, subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare transilvane), ce cuprinde un ansamblu neregulat de stânci (Fata Cătanii, Zmeul și Zmeoaica, Moșu, Călugării, Căpitanul, Acul Cleopatrei, Soldații, Eva, Dorobanțul, Degețelul, Sfinxul), cu forme bizare (turnuri, ciuperci, ace, abrupturi stâncoase), dispuse la baza dealului „Dumbrava”.

Formațiunile geologice (atribuite perioadei holocenului) alcătuite din gresii (de culoare cenușiu-gălbuie) cu intercalații de microconglomerate, s-au format prin acțiunile repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt, temperatură), apei (spălare, șiroire) și a proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului[5].

Biodiversitate modificare

Flora lemnoasă a rezervației este constituită din arbori și arbusti, cu specii de: carpen (Carpinus betulus), fag (Fagus silvatica), stejar (Quercus robur), cer (Quercus cerris), tei pucios (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), plop tremurător (Populus tremula), alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), lemnul câinelui (Ligustrum vulgare), păducel (Crataegus monogyna), mur (Rubus fruticosus), măceș (Rosa canina).

 
Brândușă de toamnă (Colchicum autumnale)

La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristică diversă, constituită în cea mai mare parte din plante cu specii mediteranene, daco-balcanice, pontice sau panonice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a Directivei CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[6].

Specii floristice semnalate în rezervație: laptele cucului (Euphorbya amygdaloides), păștiță (Anemone nemerosa), osul iepurelui (Ononis spinosa), plămânărică (Pulmonaria officinalis), vinariță (Asperula odorata), sânișoară (Sanicula europaea), frag (Fragaria vesca), găinușe (Isopyrum thalictroides), brebenel (Corydalis solida), ciclamen (Cyclamen purpurascens), rostopască (Chelidonium majus), talpa gâștii (Leonurus cardiaca), tătăneasă (Symphytum officinale), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), țintaură (Centaurium umbellatum), viorea (Scilla bifolia), măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella), silnic (Glechoma hirsuta), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), sânzâiană (Galium verum), margaretă (Leucanthemum vulgare), sunătoare (Hypericum perforatum), ghiocel (Galanthus nivalis), podbal (Tussilago farfara), scai vânăt (Eringium planum), coada-calului (Equisetum arvense), ciuboțica cucului (Primula veris), coada șoricelului (Achillea millefolium), păpădie (Taraxacum officinale) sau mentă (Mentha piperita)[7].

 
Gușter (Lacerta viridis)

Fauna ariei naturale are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele protejate prin aceeași Directivă a Consiliului European (anexa I-a) 92/43/CE din 21 mai 1992[6] sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel; mamifere cu specii de: mistreț (Sus scrofa)[8], veveriță (Sciurus carolinensis)[9], vulpe roșcată (Vulpes vulpes), iepure de câmp (Lepus europaeus); păsări: ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), pițigoi de brădet (Parus atus), cuc (Cuculus canorus)[10], pupăză (Upupa epops), mierlă (Turdus merula), gaiță albastră (Garrulus glandarius), cinteză (Fringilla coelebs); reptile și amfibieni: șarpele orb (Anguis fragilis), gușter (Lacerta viridis)[11], salamandra de foc (Salamandra salamandra)[12] și o libelulă din specia Calopteryx splendens[13].

Căi de acces modificare

Monumente și atracții turistice modificare

 
Biserica de lemn din Bălan Cricova

În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, situri arheologice, zone de agrement); astfel:

Vezi și modificare

Bibliografie modificare

  • V. Cormoș, V. Borda, Județul Sălaj, Monografie, Ed. Sport-Turism București, 1980.
  • M. Ielenicz, Geografia României I, Geografia fizică, Ed. Universitară București, 2005.

Note modificare

  1. ^ en Eunis.eea.europa.eu Gradina Zmeilor (general information); accesat la 25 februarie 2013
  2. ^ en ProtectedPlanet.net - Gradina Zmeilor Natural Monument
  3. ^ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 7 aprilie 2012
  4. ^ Apmsj.anpm.ro - Arii protejate de interes național din județul Sălaj Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 19 martie 2014
  5. ^ „Agenția Regională pentru Protecția Mediului - Arii naturale protejate”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ a b Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 16 martie 2015
  7. ^ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 19 martie 2014
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Sus scrofa; accesat la 19 martie 2014
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Sciurus carolinensis; accesat la 19 martie 2014
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Cuculus canorus; accesat la 19 martie 2014
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lacerta viridis; accesat la 19 martie 2014
  12. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Salamandra salamandra; accesat la 19 martie 2014
  13. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Calopteryx splendens; accesat la 20 februarie 2018

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Grădina Zmeilor

Reportaje

Videoreportaje

Imagini modificare

  •  
    Priveliște asupra Grădinii Zmeilor
  •  
    Imagine din rezervație, august 2016
  •  
    Formaţiuni geologice în arealul rezervaţiei
  •  
  •  
    Calopteryx splendens
  •  


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grădina_Zmeilor&oldid=15824024