Răuțel, Fălești

sat din raionul Fălești, Republica Moldova
Pagina „Răuțel” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Răuțel (dezambiguizare).
Răuțel
—  Sat  —
Răuţel1.jpg
Răuțel se află în Moldova
Răuțel
Răuțel
Răuțel (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°43′10″N 27°49′23″E / 47.71944°N 27.82306°E47°43′10″N 27°49′23″E / 47.71944°N 27.82306°E

ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
RaionFălești
Atestare1867[2]

Guvernare
 - PrimarTudor Istrati (ACUM[1], 2019)

Suprafață
 - Total2.50 km²
Altitudine111 m.d.m.

Populație (2014)
 - Total3.860 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-5945
Prefix telefonic+373 (0) 259

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Răuțel este un sat din raionul Fălești, Republica Moldova. Satul se afla la o distanță de 19 km față de centrul raional Fălești, 9 km de centrul municipiului Bălți și 134 de capitala țării Chișinău. Se învecinează cu comunele Pîrlița, Natalievca, Mărăndeni, Hiliuți (toate din raionul Fălești) și municipiul Bălți.

GeografieModificare

Răuțel este amplasat pe malul stâng al râului omonim, de la care și provine denumirea satului. Moșia este situată în Câmpia Bălțului, teritoriul localității reprezintă un versant domol cu înclinația de 4-7 grade. Versanții drepți sunt abrupți cu înălțimea absolută până la 183,6 m deasupra nivelului mării. Profilul geologic este redat de nisipuri, marnă acoperite cu o cuvertură de roci argiloase și luturi lessoide. Răuțelul se află într-o zonă cu seismicitatea maximă posibilă până la 7°. Pe teritoriul satului predomină solurile cernoziomice tipice moderat humifere. În lunca râului s-au depus solurile hidromorfe aluviale tipice.

Rețeaua hidrografică este include râul Răuțel și 2 pâraie. Râul Răuțel traversează localitatea de la vest la est pe o distanță de circa 5 km. Lățimea râului la intrare în sat este de 6 m și se mărește până la 10–11 m, adâncimea 0,1–1 m. În timpul viiturilor în lunca râului se formează mlaștini și bălți. Apa râului se caracterizează prin conținut sporit de săruri. Scurgerea medie anuală constituie 30–40 mm/an.

Clima este de tip temperat continentală, cu veri calde și ierni blânde. Temperatura medie a lunii iulie este de +20 °C, a lunii ianuarie de -4. Predomină vânturile nord-vestice care contribuie la formarea climei în special, vara și toamna. Acestea aduc cele mai mari cantități de precipitații. Vânturile nordice provoacă răcirea vremii, apariția viscolului, chiciurei, poleiului. Vânturile sudice și sud-estice cauzează creșterea temperaturii și apariția caniculei. Cantitatea medie a precipitațiilor este de 500–550 mm anual, în perioada vegetației active suma precipitațiilor constituie 360–380 mm.

Fauna și flora sunt dominate de specii de stepă. Cele mai răspândite animale sunt: iepurele de câmp, țistarul, cârtița, vulpea, rozătoare etc.; dintre păsări: pițigoiul, cucului, ciocârlia, graurul ș.a. Cea mai mare parte a teritoriul a fost valorificată, însă pe versantul drept al râului Răuțel se întâlnește vegetația de pajiști și au fost plantate fâșii silvice. Arboretul este reprezentat de arțar american, salcâm, plop, ulm etc. În luncile inundabile sunt răspândite rogozul, stufului, pipirigul etc.

IstoricModificare

În satul Răuțel sunt amplasate 6 situri arheologice, inclusiv: 2 movile funerare 2 așezări Sântana de Mureș-Cernjachov și 2 mezolitice.

Cele mai vechi mărturii ale existenței oamenilor pe teritoriul satului sunt cele două stațiuni mezolitice (mileniile VII-VI) - Răuțel III și Răuțel IV. Acestea au fost descoperite și cercetate în anii 2007-2008, pe locul vetrelor s-au găsit diverse așchii, lamele și alte obiecte din silex. Ambele stațiuni sunt amplasate pe malul drept al râului Răuțel.[3] Locuitorii se ocupau cu cultivarea pământului, creșterea animalelor, în special a vitelor, practicau diverse meșteșuguri: confecționarea uneltelor de muncă și vânătoare, a vaselor din argilă ș.a.

În perioada romană, sec. II-IV, au existat alte două așezări umane (denumite Răuțel I și Răuțel II), aparținând culturii Sântana de Mureș-Cerneahov. Așezarea Răuțel I se află în partea de sud al satului actual, pe malul drept al Răuțelului, la confluența unui pârâu cu acesta.[4] Stațiunea Răuțel II este situată în partea de nord-est a localității, pe malul drept al unui pârâu.[3] Principala îndeletnicire a populației constituia agricultura și meșteșugăritul.

Una dintre movile este situat la 200 m de cimitir, are o înălțime de 4 m și un diametru de 30 m. Cea de a doua se afla lângă biserică, supranumită de localnici corespunzător - „movila de lângă biserică”, ulterior a fost nivelată. Movilele sunt dovezi a perindării popoarelor nomade pe aceste meleaguri.[3][4]

Data apariției așezării este confuză. Conform Dicționarul Statistic al Basarabei satul a fost întemeiat în 1919 de bejenarii veniți din ținutul Hotin, de lângă Noua Suliță, (în 2000 s-a înălțat un monument „întemeietorilor”satului).[5]

Alte surse indică că localitatea a fost întemeiată în anii 1865-1867. Apoi numele satului apare în unele documente și publicații și hărți din secolul al XIX-lea.

În anul 1876 apoi și în 1892 pentru prima dată sunt menționate nume ale proprietarilor de pământ H. Focșonean care deținea 1287 de deseatine și S. Popovici - 2030 deseatine. Într-o publicație veterinară a Basarabiei, apărută 1894 se indică că în Răuțel erau 326 de vite cornute mari. În 1895 printre proprietari sunt consemnțai Carabet și Agop, iar în 1896 sătenii aveau și 180 de porcine.

La începutul secolului XX făcea parte din volostea Slobozia-Bălți. Pe atunci Răuțel era un cătun din 19 case, cu o populație de 72 persoane, țărani români. Proprietarii Focșeneanu poseda 1287 desetine, iar Popovici, 2030 desetine.[6] Între anii 1914 și 1917 la marginea satului este construită linia ferată Bălți-Ungheni.

La 27 martie 1918 Sfatul Țării votează unirea Basarabiei cu România după care se efectuează reforma agrară. În 1923 în Răuțel erau 134 de clădiri și 340 de locuitori (190 de bărbați și 150 femei) activau primări, stație de cale ferată, oficiu poștal.[5] Anuarul din 1924 menționează că primar al satului era Cuciuc Ignat și notar - Logan Axentie. În același an cei mai mari proprietari de moșii sunt Popovici Agapie (110 ha), Popovici Agostina (100 ha), Popovici Nina (100 ha) și Popovici Șt. Pitchis (110 ha).[7] Datorită migrației numărul locuitori se mărește rapid, ajungând la recensământul din 1930 la 870 de persoane: români - 670 pers.; ruși - 244 pers.; poloni - 5 pers.; evrei - 5 pers. și armeni - 4 pers. Ca limbă maternă 561 de oameni au declarat limba română; 62 de persoane - limba rusă și 12 oameni au declarat limba idiș.

În perioada sovietică în Răuțel se afla o brigadă de câmp, ferme de păsări, de vite, de porcine ale colhozului „Prietenia” (cu sediul la Pîrlița, Fălești). În sat funcționa o școală medie, club cu instalație de cinematograf, bibliotecă, punct medical, ateliere de deservire socială, oficiu poștal, magazine, creșă, grădiniță.[8]

În 1995 primarul satul devine Tudor Prodan. La alegerile locale generale din 3 iunie 2007 aceeași persoană a acumulat circa 1,6 mii voturi. În vara anului 2008 Tudor Prodan decedează și la finele aceluiași s-au realizat alegeri locale noi. Alegerile s-au desfășurat în două tururi deoarece nimeni din candidați nu a obținut peste 50 la sută din voturi în primul tur. Primul tur a avut loc la 16 noiembrie 2008, arata de participare de 59,09 la sută (din 2870 de alegători înscriși în listă). Candidații la funcția de primar: Sicora Victor din partea Partidului Democrat din Moldova a obținut 220 voturi; Ivanov Octavian din partea Partidului Social Democrat - 469 voturi; Postolachi Ion din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova - 762 voturi; Ungureanu Ion, candidat independent, - 48 voturi și Slivciuc Eduard, din partea Partidului Popular Creștin Democrat 192 voturi valabil exprimate.[9][10]. Turul doi s-a desfășurat la 30 noiembrie 2008, au 57,62% de alegători. Turul doi a fost câștigat de către Postolachi Ion (PCRM) a obținut 986 voturi (60,67%), cu 320 mai mult decât Ivanov Octavian (PSD).[11]

La alegerile parlamentare din 29 iulie 2009 în Răuțel au participat 64,17% din 2799 de alegători incluși în listele elctorale. Preferințele alegătorilor au fost (este indicat și totalul pe republică):

Partid Voturi în Răuțel Voturi
pe țară
Total % %
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 667 37,62 44,69
Partidul Liberal 356 20,08 14,68
Partidul Liberal Democrat din Moldova 291 16,41 16,57
Partidul Democrat din Moldova 272 15,34 15,22
Partidul Social Democrat 93 5,25 1,86
Alianța Moldova Noastră 58 3,27 7,35
Partidul Popular Creștin Democrat 30 1,69 1,91
Partidul Ecologist „Alianța Verde” din Moldova 16 0,34 0,41

La alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 în Răuțel prezența la vot a fost de 64,37% din cei 2950 de alegători inscriși în liste. Rezultatul alegerilor sunt prezentate pentru Răuțel în comparație cu cele de pe țară în tabelul de mai jos:

Primarul comunei, Podrea Vasile (reprezentant PCRM) a fost ales în turul doi (2011), acumulând 51,56% din voturi. În primul tur erau înscriși 9 concurenți: Cuciuc Anatolie (3,52%; indepndent), Cușniriuc Alexandr (3,95%; PNL), Ivanov Mihail (5,65; Blocul electoral „Forța a treia”), Secorea Elvira (6,47%; Partidul politic „Pentru neam și țară”), Burlacu Maria (7,41%; PL), Slivciuc Eduard (9,23%; PSD), Chișlari Maria (18,96%; PLDM), Burlacu Alexadru (19,15; PDM), Podrea Vasile (25,67%; PCRM) - ultimii doi au trecut în durul doi.[12]

La alegerile locale din 5 iunie 2011, pentru funcția de consilier în Consiliul sătesc, Partidul Comuniștilor a acumulat 32,07% (5 mandate) din sufragii, Partidul Liberal Democrat - 24,07% (4 mandate), Partidul Democrat - 20,42% (3 mandate) și Partidul Liberal - 8,25 la sută (1 mandat). Prezența la vot a fost de 52,67%.

PopulațieModificare

În 2004 populația localității constituia 4090 persoane, inclusiv 1983 de bărbați și 2107 - femei, fiind una dintre cele mai mari localități după populație din raionul Fălești. Structura etnică a populației arată astfel: moldoveni/români - 3729 persoane, ucraineni - 244 persoane, ruși - 92 persoane, un polonez, doi rromi și 16 persoane de alte etnii.[13]

Componența etnică a populației




 
1930

     Moldoveni (69,7%)

     Ucraineni (28,04%)

     Alte etnii (2,26%)




 
1949

     Moldoveni (72,99%)

     Ucraineni (26,16%)

     Alte etnii (0,85%)




 
1989

     Moldoveni (83,45%)

     Ucraineni (12,5%)

     Ruși (3,16%)

     Alte etnii (0,89%)




 
2004

     Moldoveni (91,17%)

     Ucraineni (5,97%)

     Ruși (2,25%)

     Alte etnii (0,61%)


Răuțel - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Fenomenul migrației s-a manifestat în Răuțelul mai târziu, în comparație cu alte localități rurale din țară. Un val masiv de migrație a început odată cu reducerea locurilor de muncă din Bălți, unde erau angajați o mare parte din localnici.

SocialModificare

 
Răstignire în Răuțel

În 2004 existau 1232 de gospodării casnice, mărimea medie a unei gospodării fiind de 3,3 persoane.[14]

Prima școală în satul Răuțel a fost deschisă în 1934 într-o casă mică. Ulterior a fost transferată într-o altă clădire care nu s-a păstrat. În prezent în sat funcționează Liceul Teoretic „Alexei Mateevici” amplasat într-o clădire edificată în anii ’40, ulterior i s-a alipită o anexă construită în 1971. În prezent instituția dispune de două blocuri, situate la o distanță de jumătate de kilometru unul de altul.[15] În cadrul liceul activează Asociația Părinților și Pedagogilor (APP) „Răuțel”, înființată în 2005 și gestionată de profesoară de educația tehnologică Veronica Muruzuc. Datorită acesteia s-a reușit să se implementeze cu succes câteva proiecte, printre care asigurarea cu hrană a elevilor, procurarea veselei și a unui frigider, materialelor didactice pentru cabinetele de biologie, fizică și chimie, procurarea mobilierului pentru câteva săli de clasă, reînnoirea clasei de informatică ș.a. Numărul elevilor este circa 550 persoane.[15]

În domeniul educației preșcolare funcționează grădinița-creșă „Ghiocel” din 1975. Instituția dispune de 120 de locuri, dar numărul copiilor care frecventează grădinița este mult mai mare. La grădiniță activează circa 28 de angajați, inclusiv 12 cadre didactice.[16]

Satul Răuțel este cunoscut prin tradițiile sale, aduse din Bucovina. În special, formația locală „Sălcioară” este cea care păstrează melodia și cuvintele cântecelor. În timpul sărbătorilor de iarnă, la Răuțel poți vedea o veritabilă Bandă a lui Joian, Irodul, Capra, Căluțul, Ursul – obiceiuri bucovinene.[17]

Localitatea este gazificată integral, iar numărul posturilor de telefoane în 2008 se cifra la 1300.[18]

EconomieModificare

Principala ramură a economie este agricultura. Mulți locuitori muncesc peste hotare. Țăranii din Răuțel sunt preocupați de cultivarea legumelor în sere, de creșterea vitelor și oilor.[19]

Pe teritoriul satului activează două uzine și circa 20 de agenți economici. SA „Fabrica de prelucrare a semințelor de porumb din Răuțel” este cel mai mare agent economic din Răuțel și una dintre cele mai mari fabrici din acest domeniu din republică. Randamentul acesteia este apreciat la producerea a 10000 tone semințe/ab. În gestiunea fabricii sunt câteva zeci de hectare și are până la o sută de angajați.[20] La Stația mecanizată de cale ferată nr. 294 „Răuțel” muncesc 102 persoane, în 2002 a fost dată în exploatare secția de sudare a șinelor.[21][22] SRL „DanVicService” și ÎI „PaVicDan” activează în domeniul comerțului, producerii geamurilor termopan și telecomunicațiilor.[19] Pe teritoriul satului este amplasată o uzină de producere a mixturilor asfaltice, proprietarul fiind S.A. „Drumuri-Bălți”.

PersonalitățiModificare

Legături externeModificare

ReferințeModificare

  1. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica (2009). Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ-documentar, istorico-geografic, administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: Litera AVN S.R.L.. pp. 156. ISBN 978-9975-74-064-7
  3. ^ a b c Burlacu, Victor. Datele preliminare privind cercetările de periegheză efectuate în preajma satului Răuțel (raionul Fălești). Tyragetia, Vol. VI (XXI), nr. 1, 2012, p. 51-45.
  4. ^ a b Hâncu, Ion. Vetre strămoșești din Republica Moldova. Material arheologic informativ-didactic. -Chi.: Editura Știința, 2003. - 508 p. ISBN 9975-67-297-3
  5. ^ a b Dicționarul statistic al Basarabiei. Chișinău, 1923, pp. 102.
  6. ^ Zamfir Ralli-Arbore. Dicționarul geografic al Basarabaiei. Reeditare după ediția: București 1904. Editura Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001. 235 p.
  7. ^ Anuarul „SOCEC” al României Mari. București: Editura SOCEC, 1925.
  8. ^ „Răuțel”. Enciclopedia Sovietică Moldovenească, Vol. 6, Chișinău, pp. 55.
  9. ^ Hotărîre cu privire la rezultatele alegerilor noi ale primarilor satelor Plop-Știubei, raionul Căușeni, și Răuțel, raionul Fălești, desfășurate la 16 noiembrie 2008. Monitorul oficial al Republicii Moldova, Nr. 211-212 (3304-3305) din 28 noiembrie 2008, pp. 35-36. Accesat la 18 februarie 2013
  10. ^ Victor, Tănase. Alegeri anticipate în comuna Răuțel, raionul Fălești. Flux, Ediția de Vineri Nr.2008184 din 07 noiembrie 2008. Accesat la 18 februarie 2013.
  11. ^ Hotărîre cu privire la rezultatele turului doi de scrutin pentru alegerea primarului satului Răuțel, raionul Fălești, desfășurat la 30 noiembrie 2008. Monitorul oficial al Republicii Moldova, Nr. 221-222 (3314-3315) din 12 decembrie 2008, pp. 73. Accesat la 18 februarie 2013.
  12. ^ Electorala 2011, 5 iunie 2011: Doc. cu privire la alegerile locale generale/Comisia Electorală Centrală. - Ch.: S.n., 2011 (Î.S.F.E.-P. “Tipografia Centrală”). - 812 p. ISBN 978-9975-53-072-9.
  13. ^ Recensămîntul populației: Vol. 1. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale. – Ch.: Statistica, 2006 (F. E.-P. „Tipogr. Centrală”). – 492 p.: tab., diagr. – ISBN 978-9975-9786-4-4
  14. ^ Recensămîntul populației din anul 2004. Vol. 3. Gospodării casnice. Caracteristici socioeconomice. – Ch.: Statistica, 2007 (Combinatul Poligrafic). Text paral.: lb. rusă, engl. –380 p.: tab., diagr. – ISBN 978-9975-901-32-1
  15. ^ a b Maria Chișlari. Visăm la ziua cînd vom învăța într-un schimb. Alternative rurale, noiembrie 2007, pp. 6.
  16. ^ Larisa Gorea. Din fericire, numărul copiilor din sat este în creștere. Alternative rurale, noiembrie 2007, pp. 7.
  17. ^ Tradiții de Bucovina. Alternative rurale, noiembrie 2007, pp. 6.
  18. ^ Comunitățile pot fi implicate în activități importante: Interviu cu Tudor Prodan, primar de Răuțel, r-l Fălești. Alternative rurale, martie 2008, pp. 3.
  19. ^ a b Răuțel: Sat de gospodari. Alternative rurale, noiembrie 2007, pp. 6-7.
  20. ^ De unde „răsare” porumbul. Alternative rurale, noiembrie 2007, pp. 7.
  21. ^ Istoria / 140 de ani de activitate. Site-ul oficial al Î.S Calea Ferată din Moldova. Accesat 17 februarie 2012.
  22. ^ ÎS "Calea Ferată din Moldova" marchează jubileul de 135 de ani. Basa.Ro. Accesat 17 februarie 2012.

Legături externeModificare

  Materiale media legate de Răuțel la Wikimedia Commons