Raionul Noua Suliță

Noua Suliță (în ucraineană Новоселицький район) era unul din cele 11 raioane administrative din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Noua Suliță. A fost înființat în anul 1940, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion făcea parte din Ucraina independentă. A fost desființat în 2020.

Raionul Noua Suliță

Новоселицький район

— Raion —

Drapel	Sigiliu
Stemă

Raionul Noua Suliță

Raionul Noua Suliță (Regiunea Cernăuți)

Poziția geografică

Raionul Noua Suliță

Raionul Noua Suliță (Ucraina)

Poziția geografică

Coordonate: 48°17′36″N 26°19′15″E / 48.29333333°N 26.32083333°E

Atestare

1940

Reședință

Noua Suliță

Suprafață

- Total

734 km²

Populație (2015)^[1]

- Total

▼78.584 locuitori

- Densitate

107,1 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

60300

Prezență online

site web oficial

GeoNames

Poziționarea raionului

Acest raion avea o suprafață de 734 km² și 87.461 locuitori (2001) ^[2], în mare majoritate de naționalitate moldoveni (români). Din componența raionului face parte orașul Noua Suliță și 30 comune rurale.

Înainte de ocuparea Basarabiei, a Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din județul Hotin, județul Cernăuți și județul Dorohoi (satul Cotul Boianului) ale României.

Geografie

Raionul Noua Suliță este situat în partea de sud-est a regiunii Cernăuți, între râurile Prut și Nistru. În prezent, raionul se învecinează în partea de nord cu raionul Hotin, în partea de vest cu raionul Zastavna și cu municipiul Cernăuți, în partea de est cu raionul Chelmenți și cu raionul Briceni din Republica Moldova și în partea de sud cu raionul Herța și cu județul Botoșani din România. Partea de sud a raionului are ca graniță naturală râul prut.

Raionul Noua Suliță este frontieră de stat cu Republica Moldova și cu România. În acest raion, funcționează 2 puncte de trecere a frontierei în/din Republica Moldova:

Mămăliga - Criva - punct internațional de trecere auto
Mămăliga - Criva - punct internațional de trecere feroviar

Demografie

Numărul populației la 1 ianuarie

2013	2014	2015
▼79.718	▼79.062	▼78.584

Sursă:^[1]

Structura etnolingvistică

Componența lingvistică a raionului Noua Suliță

Română (64%)

Ucraineană (34,08%)

Rusă (1,78%)

Alte limbi (0,09%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Noua Suliță era vorbitoare de română (64%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (34,08%) și rusă (1,78%).^[3]

Componența etnică a populației
Raionului Noua Suliță

Români (64,29%)

Ucraineni (33,96%)

Ruși (1,41%)

Alte etnii (0,34%)

La recensământul din 1989, raionul Noua Suliță avea 86.771 locuitori.

Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Noua Suliță era de 87.461 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice:

Moldoveni (români)- 50.329 (57,54%)
Ucraineni - 29.703 (33,96%)
Români - 5.904 (6,75%)
Ruși - 1.235 (1,41%)
Alții - 290 (0,34%) ^[4].^[5]

De asemenea, 9,60% din populația raionului locuia în așezări urbane (8.400 locuitori) și 90,40% în așezări rurale (79.061 locuitori).

Cele mai populate localități sunt orașul Noua Suliță - 8.166 locuitori și satele Marșenița - 5.353, Tărăsăuți - 5.330, Toporăuți - 4.435, Boian - 4.425, Rarancea (Redcăuți) - 4.177, Costiceni - 3.450 și Dinăuți - 3.193.

Comunitatea românească din raion

Conform recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români (6,8 %) plus moldoveni (57,5 %) din raionul Noua Suliță erau majoritari în următoarele localități ^[6]:

Vancicăuții Mici - 98,64%
Răchitna - 97,94%
Dumeni - 97,81%
Cotul Ostriței - 97,67%
Prut - 97,64%
Cotul Boianului - 97,27%
Costiceni - 96,89%
Stroești - 96,81%
Șendreni (Dranița) - 96,73%
Nesfoaia - 96,48%
Negreni - 96,25%
Cerlena Mare - 96,20%
Tărăsăuți - 96,03%
Balcăuți - 95,95%
Mălinești - 95,81%
Coșuleni - 95,43%
Lehăceni-Boian (Priprutia) - 95,31%
Stălinești - 94,90%
Vancicăuții Mari - 93,61%
Dinăuți - 93,48%
Berestea - 92,50%
Forostna - 91,75%
Marșenița - 91,74%
Mahala - 90,40%
Hlinița (Gai) - 89,49%
Boian - 88,59%
Mămăliga - 86,99%
Buda - 80,43%
Coteleu - 52,31%

Economie

În raionul Noua Suliță funcționează 15 întreprinderi industriale. Industria raionului este specializată în principal pe procesarea produselor agro-alimentare.

Agricultura este principala ocupație a locuitorilor raionului, aici desfășurându-și activitatea 39 societăți comerciale.

Învățământ și cultură

În raionul Noua Suliță există 35 de instituții de învățământ. Ființează aici 34 instituții de cultură (dintre care 24 cămine culturale și 10 cluburi culturale) și 39 biblioteci rurale.

De asemenea, funcționează aici un spital raional cu o capacitate de 355 paturi, 5 spitale rurale, 9 clinici medicale de obstetrică și 20 cabinete medicale ^[7].

Localități

Raionul Noua Suliță este compus din:

1 oraș - Noua Suliță - reședința administrativă

Orașe și așezări de tip urbane
Nume					Locuitori
română	ucraineană		rusă
	scriere ucraineană	transliterare	scriere rusească	transliterare
Noua Suliță, (Sulița Târg), (Sulița)	Новоселиця	Novoseliția	Новоселица	Novoselița	8.166

42 sate ^[8], dintre care:
- 30 comune sau selsoviete astfel:

Comune
Nume					Locuitori
română	ucraineană		rusă
română	scriere ucraineană	transliterare	scriere rusească	transliterare
Bălcăuți, (Balcăuți)	Балківці	Balkivți	Балковцы	Balkovțî	1.577
Berestea, (Beresta)	Берестя	Berestia	Берестя	Berestia	836
Boian	Бояни	Boiani	Бояны	Boianî	4.425
Cerlena Mare (Cerlina Mare)	Черленівка	Cerlenivka	Черленовка	Cerlenovka	2.236
Cernăuca	Чорнівка	Ciornivka	Черновка	Cernovka	2.364
Chișla-Salieva (Podvârna)	Подвірне	Podvirne	Подворное	Podvornoe	2.440
Costiceni	Костичани	Kosticiani	Костичаны	Kosticeanî	3.450
Coteleu	Котелеве	Koteleve	Котелево	Kotelevo	2.991
Dinăuți	Динівці	Dinivți	Диновцы	Dinovțî	3.193
Doljoc	Довжок	Dovjok	Должок	Doljok	1.023
Forostna	Форосна	Forosna	Форосна	Forosna	987
Lehăceni-Boian (Priprutea)	Припруття	Pripruttia	Припрутье	Priprutie	2.206
Lehăcenii Tăutului	Зелений Гай	Zelenîi Hai	Зеленый Гай	Zelenîi Gai	1.891
Mahala	Магала	Mahala	Магала	Magala	2.552
Marșenița (Marșineți)	Маршинці	Marșinți	Маршинцы	Marșințî	5.353
Mălinești (Malinești)	Малинівка	Malinivka	Малиновка	Malinovka	1.527
Mămăliga	Мамалига	Mamaliha	Мамалыга	Mamalîga	2.589
Nesfoaia (Nesvoia)	Несвоя	Nesvoia	Несвоя	Nesvoia	1.330
Rarancea (Redcăuți)	Рідківці	Ridkivți	Редковцы	Redkovțî	4.177
Răchitna (Rachitna)	Рокитне	Rokitne	Ракитное	Rakitnoe	2.468
Rângaci	Рингач	Rînhaci	Рингач	Rîngaci	1.165
Sânger	Жилівка	Jilivka	Жиловка	Jilovka	725
Slobozia Rarancei (Slobozia-Rarancea)	Слобода	Sloboda	Слобода	Sloboda	855
Stălinești	Стальнівці	Stalnivți	Стальновцы	Stalnovțî	2.104
Stroești (Stroiești)	Строїнці	Stroinți	Строинцы	Stroințî	1.546
Șendreni (Dranița)	Драниця	Draniția	Драниц	Draniț	1.761
Șerbinți	Щербинці	Șcerbinți	Щербинцы	Șcerbințî	835
Tărăsăuți	Тарасівці	Tarasivți	Тарасовцы	Tarasovțî	5.330
Toporăuți	Топорівці	Toporivți	Топоровцы	Toporovțî	4.435
Vancicăuții Mari	Ванчиківці	Vancikivți	Ванчиковцы	Vancikovțî	2.656

- 12 sate, care nu sunt și selsoviete, adică nu au administrație proprie, astfel:

Sate
Nume					Locuitori	Comuna
română	ucraineană		rusă
română	scriere ucraineană	transliterare	scriere rusească	transliterare
Buda	Буда	Buda	Буда	Buda	1.452	Mahala
Coșuleni	Кошуляни	Koșuliani	Кошуляны	Koșușianî	1.141	Mămăliga
Cotul Boianului (Cotul Boian) (Cotul Hotinului)	Боянівка	Boianivka	Бояновка	Boianovka	403	Lehăcenii Tăutului
Cotul Ostriței (Cutul Ostriței)	Остриця	Ostriția	Острица	Ostrița	2.368	Mahala
Dumeni	Думени	Dumenî	Думены	Dumenî	1.186	Costiceni
Hlinița, (Hlinița pe Prut), (Arboreni), (Gai)	Гай	Hai	Гай	Hai	351	Boian
Negreni	Негринці	Negrinți	Негринцы	Negrințî	757	Șendreni
Prut	Прут	Prut	Прут	Prut	397	Mahala
Revcăuți (Revacăuți)	Ревківці	Revkivți	Ревковцы	Revkovțî	641	Slobozia Rarancei
Șișcăuți	Шишківці	Șișkivți	Шишковцы	Șișkovțî	371	Rângaci
Vancicăuții Mici (Ivancăuții Noi)	Новоіванківці	Novoivankivți	Новоиванковцы	Novoivankovțî	980	Costiceni
Vancineți (Vancineț)	Ванчинець	Vancineț	Ванчинец	Vancineț	246	Vancicăuții Mari

Dintre acestea, 8 comune (Boian, Cernăuca, Lehăceni-Boian (Priprutea), Lehăcenii Tăutului (Zelenîi Gai), Mahala, Slobozia Rarancei și Toporăuți) și 4 sate (Buda, Cotul Ostriței, Hlinița (Gai) și Prut fac parte din Bucovina, satul Cotul Boianului face parte din Ținutul Herța, iar celelalte 22 comune și 7 sate, ca și orașul Noua Suliță din Basarabia.

Referințe

^ ^a ^b uc Демографічна та соціальна статистика. Населення та міграція UkrStat.gov.ua
^ Rezultatele recensământului din Ucraina din 2001 pe raioane
^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.
^ Дністрянський М. С. Етнополітична географія України. Львів: Літопис, 2006. С.477.
^ „Rezultatele recensământului ucrainian din 2001 cu structura etnică pe localități”.
^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 24 mai 2009.
^ Raionul Noua Suliță Arhivat în 19 martie 2008, la Wayback Machine. - site oficial uc
^ „Administrative - territorial division at the date of 5 December 2001 CHERNIVTSI REGION”. Arhivat din original la 31 iulie 2009. Accesat în 24 mai 2009.

Legături externe

Raionul Noua Suliță Arhivat în 5 septembrie 2006, la Wayback Machine. - site oficial uc
Situl Radei Supreme a Ucrainei - Diviziunile administrative ale Raionului Noua Suliță uc

[estimare-1] uc Демографічна та соціальна статистика. Населення та міграція UkrStat.gov.ua

[2] Rezultatele recensământului din Ucraina din 2001 pe raioane

[populatie_ucraina_2001-3] „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.

[nac-4] Дністрянський М. С. Етнополітична географія України. Львів: Літопис, 2006. С.477.

[5] „Rezultatele recensământului ucrainian din 2001 cu structura etnică pe localități”.

[6] „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 24 mai 2009.

[7] Raionul Noua Suliță Arhivat în 19 martie 2008, la Wayback Machine. - site oficial uc

[8] „Administrative - territorial division at the date of 5 December 2001 CHERNIVTSI REGION”. Arhivat din original la 31 iulie 2009. Accesat în 24 mai 2009.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]