Rona de Jos, Maramureș

Coordonate: 47°55′27″N 24°1′3″E ({{PAGENAME}}) / 47.92417°N 24.01750°E
Rona de Jos
— sat și reședință de comună —
Biserica de lemn din Rona de Jos
Rona de Jos Rona de Jos (România) Localizarea satului pe harta României
Rona de Jos Rona de Jos (Județul Maramureș) Localizarea satului pe harta județului Maramureș

Țară	România
Județ	Maramureș
Comună	Rona de Jos

SIRUTA	108623
Atestare	1360

Populație (2021)
- Total	1.928 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	437245
Prefix telefonic	+40 x59 ^[1]

Prezență online
GeoNames
Modifică date / text

Rona de Jos (în maghiară Alsóróna, în germană Unterrohnen) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Rona de Jos, Maramureș

Etimologie

Etimologia numelui localității: din hidron. Rona (< magh. rona „neted, câmpie" < sl. ravinŭ „șes, platou") + de + Jos. ^[2]

Așezare

Satul Rona de Jos este așezat în partea central-nordică a județului, pe valea Ronișoarei, la 12 km distanță de orașul Sighetul Marmației. Comuna Rona de Jos se întinde pe valea Ronișoarei ce izvorăște din pădurea Hera. Ea este inconjurata de localitatile:Rona de Sus la est, Valea Viseului la nord, Sighetu Marmației, Crăciunești-Tisa, Vadu Izei și Valea Porcului.

Istoric

Primele atestatări documentare apar în anul 1360, cu ocazia înnobilării familiei Ulici după Coriolan Suciu; în anul 1390, după Alexandru Filipașcu sau chiar în anul 1402 după Ioan Mihaly de Apșa. Numele Rona provine de la rudus, rodus, rondus însemnând aramă neprelucrată (conform, Alexandru Filipașcu). În apropierea localității (Crăciunești) s-a descoperit un depozit de bronzuri datând din secolele XIII-XII î.Hr. De asemenea, la exploatările de sare din apropiere, s-au găsit monede de aur și argint de pe vremea împăraților romani și bizantini (Comodus, Marcian, Vitelius etc.) (conform, Ioan Mihali de Apșa).

Economie

Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, pomicultură și creșterea animalelor.

Tradiții

Satul este bogat în tradiții, conservând legende și întâmplări interesante. În tradiția locală se vorbește de un tunel care s-ar afla la hotarul de răsărit al satului (după Mihai Dăncuș, George Cristea - Maramureș, un muzeu viu în centrul Europei). Familiile Nan și Tivadar sunt cele mai vechi familii nobile românești din Rona de Jos (Ioan Mihali de Apșa, Joody Pal, Ioan M. Bota).

Monument istoric

Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” (sec. XVIII).

Personalități locale

În Rona de Jos își au originile:

Ioan M. Bota (1920–2021), preot profesor dr., autor a peste 600 de lucrări științifice, general

Imagini

Stradă
Biserica
Biserica de lemn
Stradă
Consiliul Local
Centru
Panoramă
Festivalul de datini

Note

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.

MM Acest articol despre o localitate din județul Maramureș este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.

[1] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[2] Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.

[1]

[2]